Situat in inima Carpatilor Orientali, la egala distanta fata de cele doua laturi ale lor( estica si vestica), in cadrul culoarului depresionar ce desparte grupa nordica de grupa centrala a acestora. Asezat la confluenta Bistritei Aurii cu cel mai insemnat afluent al sau din cursul superior, Dorna, orasul are o pozitie deosebit de favorabila fata de cateva importante cai de comunicatie. Astfel Vatra Dornei este strabatuta de cea mai importanta cale ferata care trece din Moldova in Transilvania, respectiv de la Suceava la Cluj Napoca (prin Dej), iar printr-o serie de sosele nationale realizeaza legaturi cu Transilvania(peste pasul Tihuta), cu Maramuresul(peste pasul Prislop), cu Moldova(prin pasul Mestecanis), precum si de-a lungul vaii Bistritei.
Orasul se intinde in lungul raurilor Dorna si Bistrita, pana la confluenta ultimului cu Neagra Sarului, pe terasele inferioare si medii ale acestora, cat si pe conurile de dejectie ale afluentilor. Vatra Dornei este inconjurata de o serie de munti josi si mijlocii, cu structura cristalina, cu aspect de muncele, alcatuiti din culmi rotunjite care coboara in trepte - in nord-est Barnarelu(1321 m), prelungirea masivului Giumalau; in sud Dealu Negru (1302 m) ; in nord Runcu (1155 m), partea terminala a Muntilor Suhardului, situati in unghiul de confluenta a Bistritei cu Dorna. Un aspect deosebit de important este prezenta izvoarelor minerale, care impun o nota specifica zonei Tarii Dornelor. Astfel zacamintele de ape carbogazoase dau un numar de 37 izvoare, care apar pe teritoriul localitatilor Poiana Cosnei, Dorna Candrenilor, Poiana Negrii, Vatra Dornei, Ortoaia, Saru Dornei, Panaci, Glodu, Darmoxa, Brosteni. Se mai cunosc surse de ape minerale la Poiana Stampei, Dornisoara, Neagra Sarului si Dragoiasa. Istoria acestor locuri a fost integrata, in
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.