Valorificarea Potentialului Turistic al Judetului Covasna

Extras din referat Cum descarc?

1 Localizarea si caracterizarea zonei
Judetul Covasna este situat in partea centrala a Romaniei, in zona interioara a arcului carpatic, pe cursul superior al Oltului si in bazinul Raului Negru.
Statiune balneo-climatica recunoscuta pe plan international, Covasna este situata la o altitudinede 564 m, la poalele versantului vestic al Muntilor Bretcului, in partea sudica a depresiunii Targu Secuiesc, la o distanta de 31 km de Sfantul Gheorghe si 60 km de Brasov. 
Statiunea este accesibila pe cale rutiera astfel:
- E 574 (Craiova - Pitesti - Brasov - Sf. Gheorghe - Bacau;
- E 85 se poate accede din orasul Buzau, 114 km pe DN 10, pana la Intorsura Buzaului, apoi circa 30 km pe DJ 121 E, pana in orasul Covasna. 
Accesul pe calea ferata se face prin gara Covasna pe, 28 km pe linia secundara Sf. Gheorghe - Covasna - Bretcu, ramificatie din magistrala Bucuresti - Brasov - Sf. Gheorghe - Dej - Baia Mare - Satu Mare, prin statia CFR Covasna.
Pentru a putea ajunge in Covasna folosind transportul aerian,cel mai apropiat aeroport fiind cel de la Bacau, situat la 119 km pe E 574 (Bacau - Sf. Gheorghe), la care se adauga 21 km pe DJ 121 (Sf.Gheorghe-Covasna).
Situatia socio-demografica, conform ultimului recensamant, prezinta urmatoarele aspecte: -numarul populatiei este intr-o continua scadere; 
- se constata un proces de imbatranire accentuat (grupa de varsta 0-18 ani reprezinta sub 30 % din total populatie; 
- rata somajului crescuta (7,1%). 
Principala activitate economica a localitatii este turismul, in aceasta ramura lucrand in prezent circa 750 angajati, in bazele de cazare, alimentatie si tratament, dintr-un total de circa 5900 persoane apte de munca. Rezulta deci ca activitatea turistica ocupa aproximativ 13 % din oferta locurilor de munca a localitatii 
Alte domenii de activitate care apar pe raza localitatii sunt: 
- industrie alimentara (fabrica de biscuiti si doua abatoare cu sectii de preparate din carne); 
- industrie prelucratoare (Fabrica de cherestea, un gater si ateliere de prelucrarea lemnului); 
- industrie usoara (Filatura de lana - fabrica de postav, fabrica textila Covatex); 
-constructii; 
- unitati financiar - bancare (BRD, Raiffeisen Bank, Banca Cooperatiei, filiala CEC); 
- fabrica de CO2 ; 
-transport si comunicatii (Romtelecom, posta, autogara de calatori, statia CFR); 
- unitati comerciale si de alimentatie publica; 
- administratie publica si asistenta sociala; 
- invatamant; 
-Ocolul Silvic; 
- doua statii PECO.
2.Potentialul turistic
Resurse naturale
Covasna este cunoscuta din timpuri indepartate, renumele fiindu-i dat de "Balta Dracului", o balta din care iese la suprafata, uneori izbucnind cu putere, atat apa carbogazoasa alcalina cat si un namol de culoare cenusie. In perimetrul orasului, pe Dealul Zanelor, s-a descoperit o fortificatie dacica (secolul I i.e.n.- secolul I e.n), prevazuta cu ziduri de piatra si cu turnuri, care reprezinta primele dovezi ale existentei localitatii. Covasna a fost atestata documentar in secolul al-XVI-lea.
Relieful zonei se incadreaza in subunitatea depresionara Targu Secuiesc - parte integranta a Depresiunii Brasovului si terminatiile montane ale Muntilor Intorsurii, Penteleu, Bretcu si Vrancei. Altitudinea medie a zonei depresionare este de circa 600 m, iar unitatile montane de relief ce o inconjoara domina prin Varful Poienii, Muntii Intorsurii, varfurile Brusturus, Dosul Frumos, Piscul Hergheliei, Muntii Penteleu, varfurile Manisca Mare si Lacaut ,Muntii Vrancei si varfurile Chiuzul-Papauti, Barta, Piatra Soimului si Zarna din Muntii Bretcu. 
Reteaua hidrografica apartine la doua bazine si anume: Raul Negru, afluent de stanga al Oltului si Basca Mare. Paraiele mai importante care strabat zona sunt: Zabala, Covasna, Zagon, cu directie de curgere spre vest, afluenti ai Raului Negru si Poplita.
Conditiile microclimatice si formele de relief creeaza conditiile dezvoltarii unor variate tipuri de vegetatie. Padurile compacte ocupa suprafata cea mai mare, rasinoasele (circa 70 %), predominand prin molid si brad, iar foioasele (circa 30 %), prin stejar. Covorul verde al pajistilor este infrumusetat in lunile de vara cu specii ierboase cu flori multicolore, de opaita, sangele voinicului, margarete, cicoare, papadie. 
Fauna forestiera a zonei include specii cu valoare cinegetica, cum ar fi mistretul, ursul brun, capriorul, cerbul comun, rasul, vulpea, iepurele si specii cu statut de monumente ale naturii:cocosul de munte si rasul.
Covasna are un climat de depresiune intramontana, cu veri racoroase si ierni reci . Temperatura medie anuala este de 7?C ( media lunii iulie cca.17?C, iar a lunii ianuarie(cca. -5?C) Precipitatiile medii anuale ating 600 mm, cele mai reduse inregistrandu-se in luna februarie, iar cele mai abundente in lunile mai-iunie.
In Covasna se gasesc izvoare cu ape minerale carbogazoase,bicarbonatate, clorurosodice,iodobromurate, feruginoase, arsenicale sau usor sulfuroase, cu o mineralizare totala de 3,2- 22,4 g/l. Apele minerale de la Covasna sunt foarte bogate in acid carbonic de origine vulcanica: cca. 2,5 g/l. Pe langa utilizarea apelor minerala in tratarea bolilor ,ele sunt si in scopul de a oferi odihna si agrement:
-Rezervatia geologica "Balta Dracului" - un izvor cu apa minerala carbogazoasa, amestecata cu namol, un fenomen geologic ce constituie o atractie turistica deosebita. 
- Valea Zanelor este o zona de un pitoresc aparte, situata pe cursul superior al paraului Covasna, la iesirea din Voinesti (in prezent cartier al orasului Covasna). Aici se organizeaza anual renumita Nedeie mocaneasca, un prilej de aducere aminte si pastrare a obiceiurilor si traditiilor locale. In apropiere se afla Dealul Zanelor, pe care s-au descoperit vestigiile unei cetati dacice.
Resurse turistice naturale din aria limitrofa 
- cadrul natural atractiv, format de zona montana; 
- defileu Oltului, 20 km lungime, intre Bixad si Malnas si o parte din cel de la Racos; 
- izvoarele minerale de la Bodoc, Biborteni, Malnas, Balvanyos, Sugas, Valcele, Ozunca; 
- Lacul Sf. Ana, de origine vulcanica; lacurile naturale de la Reci (23 ha), Belin (8 ha) si Surcea (6 ha) cu functie recreativa; 
- rezervatia complexa de importanta nationala, geologica, botanica, peisagistica, Mestecanisul de la Reci"- zona de dune nisipoase (10 km2), cu balti pe care cresc nuferi albi; 
- rezervatia naturala paleontologica de la Batani - punct fosilifer (fauna de moluste fosile de varsta Pliocen superior - 2 ha); 
- rezervatia naturala "Muntele Puciosu - Turia"- (in masivul montan exista o serie de pesteri, cea mai mare avand circa 14 m lungime si prezinta un strat constant de CO2 rezultat al emanatiilor post vulcanice. In apropierea pesterii se afla "Cimitirul pasarilor" si "Pestera de piatra acra"). Masivul adaposteste si o interesanta flora ceea ce a dus la ocrotirea unei suprafete de 150 ha; 
- rezervatia forestiera de la Moacsa - plantatie de castani; 
- fondul cinegetic si piscicol.


Fisiere in arhiva (1):

  • Valorificarea Potentialului Turistic al Judetului Covasna.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare. Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!