Valorificarea potențialului turistic al Județului Brașov

Capitolul 1: Localizarea si caracterizarea zonei

Brașov este un județ din România aflat în sud-estul Transilvaniei, care include regiunile istorice Țara Bârsei, Țara Făgărașului și Altland-ul săsesc.

1.1 Vecini

Situat în partea centrală a țării, pe cursul mijlociu al râului Olt, în interiorul arcului Carpatic și deținând 2,3% din suprafața țării (5351 km2), județul Brașov se învecinează cu opt județe. La est se mărginește cu județul Covasna, în sud-est cu judetul Buzau, în sud cu județele Prahova, Dâmbovița și Argeș, la vest cu județul Sibiu, iar în nord cu județele Mureș și Harghita.

Municipiul Brașov (reședința județului) este situat la 25º30' longitudine estică și 45º45' latitudine nordică cu o altitudine medie de aproximativ 600 m față de nivelul Mării Negre.

1.2 Suprafața

Județul Brașov are o suprafață de 5.363 km², reprezentând 2,3% din suprafața țării

1.3 Cai de acces

• Rețeaua căilor rutiere

Din județul Brașov rețeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceștia, 398 km sunt drumuri naționale.

• Șosele internaționale

E60 - Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta - Oradea - Cluj-Napoca -Târgu Mureș- Brașov - București - Constanța, cu prelungirea Poti - granița cu China

E68 - Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeș - Sibiu - Făgăraș - Brașov

• Drumuri naționale

DN1 - Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeș - Sibiu - Făgăraș - Brașov - București

DN1A - Brașov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploiești - Buftea - București

DN1J - Șercaia - Comăna de Jos - Hoghiz

DN10 - Brașov - Hărman - pasul Buzău - Buzău

DN11 - Brașov - Hărman - pasul Oituz - Onești - Bacău

DN73 - Brașov - Bran - Câmpulung - Pitești

DN73A - Predeal - Pârâul Rece - Râșnov - Zărnești - Șinca - Șercaia

• Rețeaua căilor feroviare

Rețeaua căilor feroviare are o lungime de 335 km, municipiul Brașov fiind unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din România. Din acesta pornesc șase ramificații:

Tronsonul Brașov - Predeal - București

Tronsonul Brașov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni

Tronsonul Brașov - Rupea - Sighișoara - Teiuș

Tronsonul Brașov - Făgăraș - Sibiu - Vințu de Jos

Tronsonul Brașov - Hărman - Întorsura Buzăului

Tronsonul Brașov - Zărnești

In 2013, PIB-ul in judetul Brasov a fost de 21,8 miliarde lei, iar cel pe cap de locuitor a inregistrat valoarea de 8681 euro, acesta reprezentatnd o crestere cu 19,2% fata de anul 2008.

Populatia ocupata din judetul Brasov in anul 2013 a fost de 241,7 mii persoane, din care 8,6 mii lucreaza in turism, respectiv hoteluri si restaurante. Numarul somerilor atinge cifra de 11870 persoane.

Capitolul 2: Prezentarea potenţialului turistic al judeţului

2.1 Atracţii naturale

Sub aspect fizico-geografic, judeţul Brasov se află la joncţiunea a trei mari unităţi naturale: Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali si Podisul Transilvaniei, de unde rezulta o pronuntata complexitate si diversitate in trasaturile geologice si geomorfologice, reflectată in clima, ape, soluri, vegetatie si faună.

Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai inalţi munţi din Carpati: Bucegi, Ciucas si Fagaraş, unde sunt situate lacurile glaciale Urlea si Podragul. Relieful coboară gradual spre nord printr-o arie de dealuri alpine pana la platoul Barsa, ca in cele din urma, dincolo de raul Olt, sa creasca din nou spre marginea de sud a platoului transilvanean.

In total, relieful muntos ocupă circa 40% din suprafaţa judeţului, iar cel depresionar şi deluros circa 60%. Juxtapunerea masivelor muntoase şi sesurile depresionare ale Fagarasului si Brasovului creeaza contraste altimetrice si clinometrice, scotand si mai mult în relief aceste masive, afirmandu-se spectaculos in liniile peisajului geografic. Diferenta maxima de nivel (2144m) se înregistreaza în extremitatea sud-vestică a judeţului (2544m in varful Moldoveanu si 400m in talvegul Oltului, la ieşirea din judet).