Valorificarea Potențialului Turistic a Stațiunii Balneare Băile Herculane

1. Prezentarea generală a staţiunii

Originea Băilor Herculane se întinde pe o durată de aproape două milenii. Atestarea documentară a staţiunii datează din anii 153 e.n., fapt consemnat într-o tabulă votivă din băi : « Zeilor şi divinităţilor apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus, lui Carus, Val, Valens, trimişi ca delegaţi romani să asiste la alegerea în calitate de consul a fostului lor coleg Severianus, întorcându-se nevătămaţi, au ridicat acest prinos de recunoştinţă… ». În perioada civilizaţiei romane, staţiunea de pe Valea Cernei a constituit un important punct de atracţie pentru aristocraţia Romei antice. Impresionaţi de excepţionala putere tămăduitoare a apelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sosiţi în Dacia le-au închinat un adevărat cult balnear sub semnul tutelar al lui Hercules. Staţiunea Băile-Herculane are un patrimoniu istoric de excepţie, memoria vie a 1853 de ani de existenţă (153 – 2006) neîntreruptă a staţiunii. Din timpul romanilor au rămas numeroase vestigii : apeducte, băi, statui, monede, tabule votive ridicate ca semne de mulţumire aduse zeilor pentru vindecare.

Staţiunea Băile-Herculane este situată în judeţul Caraş- Severin şi este integrată în Parcul Naţional Valea Cernei-Domogled (creat în 1932, care adăposteşte specii rare de arbuşti cum ar fi : Pinul negru de Banat, alunul turcesc şi liliacul), având o poziţie deosebit de pitorească. Aşezarea ei atractivă pe fascinanta vale a Cernei, la o altidudine de 160 m, pe aceeaşi paralelă cu Nisa şi Veneţia, îi conferă un climat agreabil, cu influenţe mediteraneene, având o temperatură medie anuală de 10,5 C°. Presiunea medie atmosferică este de 750,6 mb. Vânturile dominante sunt cele de Sud, viteza lor medie este redusă: 1,6 m/s. Valea Cernei are aspect de mare culoar sculptat în diferite tipuri de rocă, predomină şisturile cristaline, calcarul şi granitul. Cerna izvorăşte de la altitudinea de 2070 m şi are o lungime totală de la izvor şi până la vărsarea în Dunăre de aproximativ 85 de Km. Pe teritoriul oraşului sunt 19 surse naturale de ape minerale, cu un debit mediu de 36 l/ sec. Oraşul are o populaţie de aproximativ 9.000 de locuitori: români, germani, maghiari, sârbi şi croaţi.

Căi de acces: Rutier – 5 Km faţă de D.N. 6 ( E60) ce leagă vestul ţării de Bucureşti ( la o distanţă de 380 de Km);

Feroviar – calea ferată internaţională Bucureşti- Timişoara- Budapesta, gara Herculane;

Aerian – cele mai apropiate aeroporturi: Caransebeş (80 Km), Craiova (160 Km) şi Timişoara ( 170 Km, aeroport internaţional).