Valea Sebesului

Extras din referat Cum descarc?

Capitolul 1
Prezentarea Centrului rural Sasciori din Valea Sebesului
Valea Sebesului sau a Frumoasei, cum a denumit-o marele prozator Mihail Sadoveanu, a fost din vremuri stravechi vatra de asezari umane. Renumita prin frumusetile sale naturale, prin bogatia si varietatea florei si faunei, Valea Sebesului reprezinta o zona de mare atractie turistica, aflata la confluenta dintre zonele etnofolclorice Tara Motilor si Marginimea Sibiului. Acest lucru isi pune amprenta asupra obiceiurilor, traditiilor, acestea avand un specific aparte, chiar daca nu reprezinta o zona etnofolclorica distincta. A imprumutat traditia transhumantei libere (obicei pastoresc) de la zona etnofolclorica Marginimea Sibiului, dar si din Tara Motilor arhitectura caselor traditionale din zona montana.
Acest lucru este intalnit si in Comuna Sasciori din judetul Alba situata la poalele de N ale Muntilor Sureanu, pe cursul mijlociu al raului Sebes, alcatuita din 9 sate (Capalna, Dumbrava, Laz, Loman, Plesi, Rachita, Sasciori, Sebesel, Tonea).
Satele din aceasta comuna sunt indeobste sate rasfirate, semn al asezarilor libere si autohtone, iar acolo unde ele sunt adunate, aceasta se datoreaza, in buna parte colonizarilor cu sasi din secolele XII  XIII.
Pe Valea Sebesului exista o adevarata civilizatie a lemnului, care include secole de istorie.
Alaturi de alte indeletniciri, pe Valea Sebesului s-au facut din plin resimtite arta si procedeele de prelucrare artistica a lemnului. Arta cioplitului si prelucrarii artistice a lemnului si-a dezvoltat vitalitatea si virtuozitatea in crestaturile marunte si inciziile care constituie ornamentele furcilor, caucelor, lingurilor, sararitelor, stalpilor funerari, fluierelor si ale altor obiecte, la care, de apreciat este varietatea motivelor de natura geometrica. 
Obiectele de folosinta practica in gospodarie, precum si uneltele tehnice, reprezinta forme incipiente ale acestei preocupari traditionale. 
Se evidentiaza astfel torcatoriile, pivele pentru batut stofele, teascurile pentru ulei si struguri si valtorile. 
Olaritul este un alt mestesug care reprezinta o constanta in arta populara sebesana. Localitatea Sasciori a fost considerata de-a lungul timpului cel mai puternic centru de ceramica romaneasca din sud-estul Transilvaniei, cu o vechime si continuitate ce dateaza documentar de cateva secole. Aici se produce ceramica rosie nesmaltuita in exterior. Formele lucrate la Sasciori se folosesc cu precadere pentru fiert si pentru pastrat lichide sau pentru gatit
Relatia dintre arta si mestesug este cel mai plastic si valoros reprezentata in tinutul Sebesului prin maiestria pictorilor de icoane pe sticla.
Icoanele sebesene reflecta, ca in toata pictura romaneasca de acest gen, elemente specifice artei populare romanesti pe care le gasim sub forma motivelor laice suprapuse temelor religioase. Acest mestesug este raspandit in satele sebesene in Sasciori, Sebesel, Capalna, locuitorii satului Laz fiind renumiti in aceasta arta. Reprezentantii cei mai de seama apartin familiei Poienaru, prima icoana fiind realizata in anul 1800. 
Cresterea oilor si pastoritul constituie de secole preocupari de baza aceasta facand ca piuaritul si valtoritul sa fie incluse ca indeletniciri esentiale in viata locuitorilor. 
De asemenea, moraritul a constituit o ocupatie dezvoltata in aceasta zona, instalatiile tehnice taranesti ale morilor de apa fiind raspandite pe Valea Sebesului la Capalna, Laz. De la o astfel de veche moara taraneasca din Capalna, construita numai din lemn s-a inspirat poetul Lucian Blaga in realizarea dramei sale Arca lui Noe. Tot in Capalna gasim o presa de ulei pentru semintele de dovleac, iar in satul Laz una pentru uleiul de nuca. 
O alta ocupatie de baza a locuitorilor acestor meleaguri a reprezentat-o silvicultura. Astfel, plangile sau jilipurile, instrumente pe care alunecau bustenii din munte catre vale, erau realizate de catre mesteri specializati din Capalna. 
Specificul autohton al caselor sebesene , datorat traditiilor transmise din generatie in generatie, inca de la daci, ne indica folosirea lemnului ca principal material de constructie. Peretii erau facuti din barne care se imbinau la capete, iar acoperisurile din sita sau sindrila. Chiar si cuiele cu care se batea sindrila erau tot din lemn. Ca material de constructie pentru case se foloseau si nuielele, intre care era batatorit pamant. Piatra, careia mai tarziu i s-a adaugat caramida, se folosea mai mult in satele dinspre munte si deal. Locuintele batranesti aveau o camera si o tinda fara plafon, iar ferestrele mici acoperite uneori cu burduf de oaie, erau fixe. Scarile erau cioplite dintr-un singur trunchi de lemn. 
Lemnul era folosit ca material si in confectionarea pieselor de mobilier din locuinte.


Fisiere in arhiva (1):

  • Valea Sebesului.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!