Turismul rural - Localitatea Vama

Definiţia turismului rural

Una dintre definiţii spune: "Turismul rural înseamnă un turism local, intenţionat şi controlat de către săteni, turism care facilitează întâlnirea omului cu natura, ale cărui argumente solide sunt bogăţia pământului, frumuseţea naturii şi ospitalitatea localnicilor."

În România, turismul rural este în curs de dezvoltare şi câştigă din ce în ce mai mulţi adepţi. Prin întoarcerea la sat, unii speră să-şi regăsească „rădăcinile", să-şi „reîncarce" bateriile, sau pur şi simplu să se bucure de natură. Turismul rural pare să fi câştigat destul în importanţă, mai ales în ceea ce priveşte sejururile scurte sau cele cu ocazia sărbătorilor importante din an.

Termenul de turism rural are înţelesuri diferite în ţări diferite.

-în Finlanda – închirierea unor cabane sau oferirea de servicii în mediul rural de tip hrană sau transport;

-în Ungaria – “turism la sat”- presupune activitate şi servicii în sate, cazare la preţuri mici, implicarea în activităţi agricole;

-în Slovenia – “turismul la fermă” – oaspeţii locuiesc cu familiile de fermieri;

-în Olanda- camparea la ferme unde majoritatea serviciilor sunt legate de activităţi precum ciclismul, plimbări cu cai etc.;

-în Grecia - cazare în camere mobilate în stil tradiţional, cu mic dejun tradiţional de multe ori preparat din produse realizate în casă.

Turismul rural este o formă de turism care se desfăşoară în mediul rural, valorificând resursele turistice locale (naturale, culturale, umane) ca şi dotările şi echipamente turistice, inclusiv pensiunile şi fermele agroturistice.

Prezentare generală

Comuna Vama este compusă din localitatea Vama şi satele aparţinătoare: Molid, Strâmtura şi Prisaca Dornei. Este situată la confluenţa râurilor Moldova şi Moldoviţa, la altitudine de 600-800metri.

Localitatea Vama este situată la doar 14 km de oraşul Câmpulung Modovenesc, între Obcinele Bucovinei, la est Obcina Mare, la vest Obcina Feredeu, la sud Rarăul. Principalele domenii de activitate sunt creşterea animalelor, cultivarea terenurilor, prelucrarea lemnului, serviciile şi turismul. Populaţia încă practică multe dintre meşteşugurile tradiţionale, printre care cioplitul pietrei, ţesutul, prelucrarea lemnului, încondeierea ouălor, potcovirea cailor, toarcerea lânei.

Istoric

Atestată documentar la 1409, formarea localităţii a fost determinată de poziţia sa strategică, de punct vamal. Putem spune că de la începutul începutului, satul Vama a fost şi a rămas un sat românesc şi vechile familii întâlnite în documente sunt şi astăzi în Vama. Bineînţeles, în decursul timpului, s-au adăugat şi oameni veniţi din Maramureş şi Ardeal, dar şi alţii, străini de neamul românesc. Până în 1786, satul Vama a aparţinut Mănăstirii Moldoviţa, care percepea de la locuitori dări în produse şi în bani. Apoi, când austriecii au ocupat nord-vestul Moldovei, numit de ei Bucovina, Vama a intrat sub stăpânirea armatei şi funcţionarilor străini, până la 1918, când Bucovina, prin hotărârea Congresului general al Bucovinei, întrunit la 28 noiembrie 1918, a hotărât unirea Bucovinei cu România.