Turismul românesc

De exemplu, unele dintre atractiile culturale ale Romaniei, cum ar fi Cimitirul Vesel de la Sapanta sau bisericile de lemn din Transilvania sunt absolut unice si constituie genul de produse turistice foarte apreciate de nemti sau elvetieni. De altfel, piata scandinava, cea germana si cea franceza ar trebui sa se afle in capul listei de promovare a tarii noastre, aceste piete avand mari sanse de a deveni principalii furnizori de turisti straini pentru Romania. Pe locul doi in topul potentialilor furnizori se afla SUA si Marea Britanie, cu mentiunea ca turistii din aceste tari au destul de putine cunostinte despre Romania ca destinatie de vacanta. Astfel, in 2002, conform Institutului National de Statistica, turistii nemti au constituit 7,5% din totalul turistilor straini si 34,7% din turistii sositi din tarile Uniunii Europene, fiind urmati de italieni (22,3%) si francezi (8,9%). Guvernul roman ar trebui sa majoreze bugetul de promovare a Romaniei, daca vrea sa fie la nivelul principalilor sai competitori, adica Ungaria, Cehia, Turcia, Grecia, Bulgaria, Maroc. De asemenea, pentru a atrage mai multi turisti straini este nevoie ca angajatii din industria turistica sa beneficieze de o pregatire adecvata standardelor internationale. In opinia expertilor care au realizat studiul CHF, principalele piedici in calea dezvoltarii industriei turistice romanesti sunt: inconsecventa politica si legislativa, bugetul de promovare insuficient, infrastructura slab dezvoltata, lipsa investitiilor straine, teama de instabilitate politica, perceptia pe care touroperatorii straini o au despre Romania. Acestia tind sa vada Romania ca pe o tara atractiva, dar cu un nivel scazut al serviciilor de cazare, precum si al serviciilor de asistenta medicala in afara oraselor importante. Alte obstacole care impiedica cresterea numarului de turisti straini sunt coruptia, lipsa de profesionalism a touroperatorilor romani, precum si calitatea scazuta a produselor oferite strainilor, dezvoltarea slaba a organizatiilor profesionale din domeniu, dar si nivelul scazut al abilitatilor de management al persoanelor care au afaceri in industrie. Volumul investitiilor straine directe in turism in intervalul 1991-2002 se ridica la numai 5,3 miliarde de dolari, o cifra relativ scazuta, cauza fiind privatizarea intarziata din domeniu. Guvernul Romaniei nu a adoptat o politica de atragere a investitiilor straine si nu ofera nici un fel de facilitati companiilor care doresc sa investeasca in acest sector. O alta cauza a investitiilor straine scazute este infrastructura slaba. Doar 50% din drumurile din Romania sunt asfaltate, singurul aeroport international cu o capacitate operationala satisfacatoare este cel de langa Bucuresti, iar conditiile de calatorie cu trenul nu se ridica la standardele internationale. Principalele obstacole in calea majorarii investitiilor straine sunt: politica guvernamentala inconsecventa, lipsa facilitatilor fiscale, cadrul legal incomplet, lipsa informatiilor credibile despre piata romaneasca, infrastructura slaba, nivelul ridicat al coruptiei. (http://www.capital.ro/articol/turismul-romanesc-creste-mai-lent-decat-span-class-marcat-in-span-alte-state-din-zona-15472.html)

Numarul de unitati de cazare turistica (total) in cele opt regiuni ale Romaniei in perioada 1992-2003

numar unitati

Regiunea 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Nord-Est 207 195 202 195 228 244 254 264 250 262 295 310

Sud-Est 1414 890 905 934 938 933 938 983 1028 1047 1014 1081

Sud 299 288 299 331 324 324 314 295 321 336 344 365

Sud-Vest 191 180 199 191 182 187 186 157 162 164 158 183

Vest 210 204 217 232 231 243 255 250 259 305 302 326

Nord-Vest 207 216 233 250 252 265 339 390 292 322 342 368

Centru 552 595 663 650 682 728 722 795 742 744 791 842

Bucuresti 124 114 122 122 128 125 119 116 67 86 92 94

Romania 3204 2682 2840 2905 2965 3049 3127 3250 3121 3266 3338 3569

Pretul in turism. Influentele asupra pretului in turism

Pretul este singurul element al mixului de marketing care genereaza venituri pentru operatorul turistic; toate celelalte sunt surse de cheltuieli. Caracteristicile principale ale turismului care au implicatii in stabilirea preturilor sunt:

- elasticitatea foarte mare a cererii in raport cu preturile, in special in sectorul agrementului si al voiajelor;

- momentul stabilirii pretului si momentul cumpararii sunt in general indepartate intre ele;

- posibilitatea unor modificari majore si imprevizibile a unor elemente de cost (ca de exemplu costul energiei si al benzinei, sau cursurile valutare);

- concurentii aplica de multe ori tactica reducerii preturilor atunci cand oferta este mai mare decat cererea, de unde riscul unor "razboaie ale preturilor" care pot ruina profitul pe termen scurt al firmei turistice;