Turismul în Sucevița

Regiune: BucovinaJudeţ: SuceavaCel mai apropiat oraş: Rădăuţi

Urmând şoseaua DN 17 A, de la vechiul oraş bucovinean Rădăuţi, spre vest, după 18 km de drum asfaltat şi bine întreţinut, din care primii 8 km în linie dreaptă, trecând tangenţial pe partea sudică a comunei Horodnic, după o cotire a şoselei spre stânga şi, după încă un km, o alta spre dreapta, străbătând comuna Marginea- vestită localitate a ceramicii negre -, se ajunge în vechea aşezare Suceviţa , comună ce a făcut şi face parte din nordul Moldovei, regiune numită după 1775 Bucovina(„Ţara fagilor”).

Aşezată într-o zonă mirifică, la confluenţa Obcinei Mari cu Depresiunea Rădăuţilor,”Suceviţa se întinde pe ambele părţi ale şoselei DN 17 A Rădăuţi-Câmpulung Moldovenesc, între kilometrii 15 şi 17,5 pe partea stângă a pârâului cu acelaşi nume, iar după trecerea podului peste acest pârâu denumit la „Tcaciuc”- după numele locuitorului din vecinătatea lui – continuă pe partea dreaptă a aceluiaşi pârâu, terminându-se ca aşezare, la kilometrul 21, în prelungire până la creasta Obcinei Mari, la locul numit „Palma” – denumire dată după un monument ce reprezintă un drum srijinit de o palmă omenească, ridicat de constructorii acestei şosele- sau pasul Ciumârna, la altitudinea de 1100 m.”

În cadrul judeţului, Suceviţa se află la distanţa de 18 km de municipiul Rădăuţi, unde se află şi cea mai apropiată staţie CFR, precum şi cea mai apropiată autogară, la distanţa de 54 km de municipiul Suceava, reşedinţă a judeţului şi la distanţa de 57 km de oraşul Câmpulung Moldovenesc, trecând, spre vest, peste pasul Ciumârna şi Trei Movile, şoseaua care face legătura cu Transilvania prin Pasul Tihuţa. Din punct de vedere administrativ, teritoriul comunei Suceviţa este situat în partea central-nordică a judeţului Suceava.

Modalităţi de acces: DN 17 A

Comuna Suceviţa , aşezată într-o zonă mirifică, geografică la confluenţa Obcinei Mari cu Depresiunea Rădăuţilor, străjuită de frumoasele piscuri ale Furcoiului, Poiana Tărşcior, Poiana Ovăzului, Palma; localitatea Suceviţa este un unicat, inegalabil demn de invidiat pentru cei ce vin si-o vizitează.

Comuna Suceviţa face parte din aşezările foarte cunoscute ale României în primul rand datorită Mănăstirii Suceviţa ,care a dat de altfel şi numele localităţii.Mănăstirea Suceviţa încheie capitolul glorios al artei moldoveneşti din secolele XV-XVI şi spre deosebire de monumentele care o preced ea nu mai este opera unui ctitor,ci a unei familii de boieri care a dat ţării un mitropolit şi doi domnitori: Movileştii.

Satul Suceviţa este o seculară aşezare românească situată la poalele Obcinii Mari, la limita vestică a Depresiunii Rădăuţi, a fost şi este cunoscut în ţară şi nu numai datorită locuitorilor ei harnici şi gospodari, dar şi existenţei aici a Mănăstirii Suceviţa – ctitorie a Movileştilor.

Istorie

Prima menţiune documentară este legată tot de familia Movilă şi de aşezământul ridicat aici, şi este din 6 august 1582. După cum spunea şi cronicarul Miron Costin: „au murit Ieremia-Vodă în anul 7116 (1606). Rămasu-i-au pomană în ţară, mănăstirea anume Suceviţa, de dînsul fãcută.” Existenţa Mănăstirii şi-a pus amprenta, în întreaga istorie a satului, asupra dezvoltării lui, mai ales din punct de vedere istoric, cultural şi în actualitate, turistic.

Aspectul care trebuie relevat este acela că aici, în permanenţă, au venit şi vin vizitatori atraşi deopotrivă de existenţa monumentului istoric(una din cele cinci ,,perle’’ ale Bucovinei), dar şi de inegalabilul peisaj geografic. Culmile domoale, de 400-1000 metri, ale Obcinii Mari acoperite cu o vegetaţie arboricolă predominant formată din conifere dau zonei un farmec aparte, de linişte şi deconectare, susţinute de un aer curat, ozonat, atractiv care ,,cheamă’’ la plimbare şi relaxare.

Natura a fost darnică şi cu o reţea hidrografică relativ bogată. Pârâiaşele cu apă limpede, de pe toţi versanţii, sunt colectaţi de Pârâul Suceviţa care străbate satul de la vest la est continuându-şi apoi cursul în comuna Marginea, Volovãţ, prin marginea Municipiului Rădăuţi şi apoi se varsă în Râul Suceava.

Cultura

Pornind de la moştenirea culturală locală şi valorificând tradiţiile locale în contextul dezvoltării actuale a comunei, s-au constituit şi pregătit formaţii artistice de amatori la nivel de comună: ansamblul „Cetina” al Şcolii cu clasele I-VIII „Dimitrie Vatamaniuc”, Suceviţa şi grupul folcloric „Flori de munte” al Căminului Culturăl Suceviţa. Manifestările locale devenite tradiţionale „Zilele Culturii Suceviţene”, „Târgul de Turism”, „Festivalul Fructelor de Pădure”, „Festivalul de Toacă”, „Balul Gospodarilor” şi „Festivalul Obiceiurilor de Iarnă” sunt tot atâtea prilejuri de afirmare a talentelor locale şi de creştere a coeziunii sociale locale.

Concomitent s-a iniţiat un veritabil program de revenire a tradiţiei portului popular local prin „Balul Gospodarilor” şi susţinerea meşterilor care lucrează obiecte de îmbrăcăminte populară, precum şi alte produse de artizanat, îmbogăţirea colecţiei etnografice aflată în incinta şcolii din comună.

Formaţiile de amatori ale comunei au participat şi la diferite manifestări la nivel judeţean precum şi la programe artistice susţinute în cadrul pensiunilor turistice. Pentru viitor ne propunem o mai mare diversificare a genurilor existente în programele artistice, valorificarea creaţiei populare locale autentice în cadrul manifestărilor artistice, în vederea cunoaşterii moştenirii culturale şi a afirmării tinerelor talente locale.