Turismul in Arhipelagul Comore

Extras din referat Cum descarc?

Sinteza
Turismul este o componenta activa a vietii social-economice contemporane care marcheaza profund regiunile favorizate de un potential natural si antropic, prin atractia exercitata asupra maselor largi in contextual cresterii nivelului de trai. Localizat in Oceanul Indian, intre Madagascar si Mozambique, Arhipelagul Comore este format din 4 insule de natura vulcanica, trei dintre acestea formand Uninea Comorelor, iar a patra, Mayotte, est administrata de catre Franta. Turismul este usor subdezvoltat in principal datorita faptului ca este una din tarile sarace de pe glob, insa acest sector este in crestere. Dezvoltarea turismului se afla in stransa legatura cu instabilitatea politica. De la castigarea independentei in 1975 pana in prezent, Insulele Comore au intampinat 20 de lovituri de stat, astfel dupa fiecare incident numarul vizitatorilor a scazut dramatic: de la 29000 de turisti 2006, la 15000 in anul 2007. Fiind un teritoriu mic, depinde de turism pentru un trai acceptabil, astfel, veniturile totale obtinute din turism au fost de 22 de milioane $ in 1995, la un apogeu de 39 de milioane de dolari in anul 2008. Datorita investitiilor facute in domeniul hotelier de catre Dubai, probabil turismul va cunoaste o crestere in viitorul apropiat. Insulele atrag prin rezervatii naturale precum Saziley sau Passe, pentru iubitorii de scufundari este parcul marin Coelachantes in care se gasesc specii endemice pe cale de disparitie. Tot aici se gasesc si grote de origine vulcanica sitaute la 300 de metri sub nivelul marii. Acesta este trecut in patrimoniul UNESCO, fiind de o importanta mondiala. Un alt parc marin este Moheli, cu o suprafata de 40400 de hectare care include numeroase insulite nelocuite sau benzi de blocuri de lava fiind cel mai popular loc pe care vin sa se inmulteasca testoasele de mare. Pe aceste insulite traiesc si colonii de pasari iar in jurul acestora traiesc diverse specii de nevertebrate si pesti specifici climei dar si colonii de corali duri. In estul insulei se gasesc 72 de hectare de mangrove si specii marine care constituie un element important pentru conservarea biodiversitatii. Insulele au o flora originala (orhidee salbatica si ylang-ylang-Arbore exotic cultivat pentru frunzele si florile lui din care se extrage un ulei folosit in industria parfumurilor, Arhipelagul Comore exportand 60% din esentele de parfum ale lumii), o fauna salbatica (maki-specie de lemurian, si o specie de lilieci uriasi) , o bariera coraliana care delimiteaza una din cele mai marti lagune inchise din lume, un acvariu natural in care coabiteaza in armonie pestisori mici si colorati si marile mamifere marine, un amestec impresionant de culturi (africana, araba, persana, europeana, orientala), craterul Khartala-cel mai mare crater activ din lume, ultima data erupand in 2003, cu muzee si plaje cu nisip colorat, Arhipelagul Comore atrage suficienti turisti pentru ca sectorul industriei turistice sa contribuie la PIB cu aproximativ 40%, desi procentul populatiei ocupate in sectorul serviciilor este mai mic de 20%, si aceasta nefiind in totalitate calificata pentru acest domeniu. In cele 188 de camere (ultima inventariere a fost facuta in anul 2002) puse la dispozitie de insule, au petrecut 132522 de nopti, in 2003-99603 nopti, in 2004-123221 de nopti, iar in 2005 turistii au petrecut 136857 de nopti. Aceste cifre au fluctuat in functie de loviturile de stat, iar turistii non-rezidenti petrec in medie intre 6 si 8 zile. In functie de tara din care provin, majoritatea sosirilor tuistice se inregistreaza din Europa,7500 in 2001, 9700 in 2002, 8000 in anul 2003, 9800 in 2004 si 11500 in 2005. In special din Franta este principala sursa, 9000 din cei 9700 sositi in 2002. Din Europa fluxuri minore de turisti sosesc din Germania si Regatul Unit al Marii Britanii. O alta sursa de turisti este Africa de Est, 2500 de turisti in 2002, in special din Reunion 1500, dar si din Africa de Sud si alte tari de pe continentul african. Incasarile provenite din turism au scazut treptat de la 22 milioane $ in 1995, la 15 milioane $ in 2000, 9 milioane $ in 2001, ca urmare a conflictelor, apoi sa urce la 11 milioane $ in 2002 si la un apogeu de 39 milioane $ in 2008, apoi inregistrandu-se o scadere pana la 34 milioane $ in 2009. Aceste incasari provenite din servicii au contrubuit la PIB-ul tarii cu 25.6% in 2004, cu 25.2% in 2005, cu 26.6% in anul 2006, 27.6% in 2007 , iar in 2008 cu 30.9% din total, acesta fiind intr-o continua crestere. Cheltuielile din turism inregistraza de la an la an o crestere progresiva astfel incat in anul 2003 acestea erau de 8 milioane $, 9 milioane $ in 2004, 10 milioane $ in 2005, 11 milioane $ in 2006, 15 milioane $ in anul 2007, 17 milioane $ in anul 2008 ca mai apoi in anul 2009 sa se inregistreze o stagnare. In comparatie cu celelalte insule din Oceanul Indian care au inregistrat in anul 2006 o crestere economica in domeniul turismului de 5.6%, Insulele Comore au inregistrat o crestere de doar 3.6%. Din exporturile totale, turismul, in anul 1995 a avut o pondere de 48.01%. Din toti turistii care au sosit in Arhipelag, 59.32% au venit pentru a-si vizita rudele, in crestere fata de cei 39.29% inregistrati in anul precedent. In schimb a scazut turismul pentru petrecerea timpului liber care a ajuns la 15.5% si turismul de afaceri care a scazut la 21.32% in 2010, fata de 28.43% in anul 2009. Aceste date variaza in functie de climat, dar si de stabilitatea politica. Estimarile arata ca din populatia care este angajata, 2.7% (5500 de angajati) lucreaza direct in domeniul turismului. O problema majora care influenteaza direct numarul de sosiri turistice este infrastructura care in acest caz este foarte subdezvoltata: hotelurile nu au standarde foarte ridicate, cei 880 de km de drumuri, din care 673de km sunt pavati deservesc in general regiunile de coasta ale insulelor si nicidecum interiorul, multe din sate sau orase mici nu sunt conectate la sistemul de drumuri si se poate ajunge doar pe jos sau cu vehicule 4x4, porturile sunt rudimentare astfel incat din cele 149 de vase care deservesc insulele, din care 73 sub alt pavilion decat cel comorez, doar cele foarte mici se pot apropia de docuri. Fiecare insula are propriul ei aeroport, dar doar unul este international si este conceput pentru avioane de dimeniuni mari, cel de la Hahaya din Grande Comore.


Fisiere in arhiva (1):

  • Turismul in Arhipelagul Comore.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!