Turism și agroturism în zona Munților Maramureș

Extras din referat Cum descarc?

Analiza componentelor spatiului geografic
1.1 Asezare geografica
Judetul Maramures este asezat in extremitatea nord vestica a Romaniei, la granita cu Ucraina, in apropierea paralelei 47'55" latitudine nordica si a meridianului 23'55" longitudine estica, deci foarte aproape de centrul geografic al Europei. Judetul Maramures este situat in partea de nord a tarii, fiind delimitat de judetele Satu-Mare, Salaj, Cluj, Bistrita-Nasaud si Suceava, respectiv la nord fiind delimitat de frontiera cu Ucraina.
1.2. Cadrul natural
Maramuresul are o suprafata de 6.215 km2 (2,6% din suprafata tarii) si un relief variat ca morfologie si complex din punct de vedere geologic. Aproape 50% din regiune este muntoasa, aici gasindu-se cel mai inalt varf muntos din Carpatii Orientali: Pietrosu (2303m). Patru lanturi muntoase distincte separa Moldova de Transilvania. De la NV la Est, Muntii Gutai, Tibles si Rodna separa Maramuresul istoric de restul regiunii, iar muntii Maramuresului formeaza o legatura naturala si politica cu Ucraina in NE. 
Zona montana apartinand Carpatilor Orientali reprezinta 43%, zona colinara (dealuri, podisuri si piemonturi) circa 30%, iar zona joasa (depresiuni, lunci si terase) restul de 27% din suprafata judetului. 
1.3 Populatia, teritoriul, baza economica
Populatia judetului Maramures: 511.946 (in 2009)
Structura etnica: 
Romani - 418405 ( 82% )
Maghiari - 46300 ( 9% )
Ucrainieni - 34027 ( 6,7% )
Rromi - 8913 ( 1,7% )
Germani - 2012 ( 0,4% )
Organizarea administrativa a Romaniei din anul 1950, dupa model sovietic, a impus regiunile in locul judetelor, regiunea Baia Mare, ulterior Maramures, incluzand atat teritorii din actualul judet Maramures, cat si din judetele Satu Mare si Salaj. Dupa revenirea la formula traditionala a judetelor (1968) s-a constituit judetul Maramures in structura organizatorica existenta si in prezent, prin includerea in perimetrul sau a localitatilor din depresiunile Maramures, Baia Mare, Lapus si Chioar, precum si a catorva de pe vaile Somesului si Salajului. Astfel, termenul ,,Maramures" incepe sa defineasca o alta realitate administrativa decat pana atunci.
Resedinta judetului a devenit municipiul Baia Mare, oras atestat documentar in anul 1329 si care a avut o evolutie spectaculoasa, atat din punct de vedere demografic (de la 14.000 de locuitori in anul 1930 la aproximativ 140.000 astazi), cat si economic, fiind un centru urban important in aceasta parte a tarii, cu o dezvoltare dinamica specifica.
Componentele potentialului turistic rural
2.1 Arhitectura traditionala - element cadru de desfasurare a turismului in arealul maramuresean
Renumita prin elementele de etnografie si folclor, constituie una din putinele zone in care s-au pastrat aproape nealterate elementele de arta populara de o pregnanta originalitate: case, porti, unelte, tesaturi, ceramica, biserici, datini si folclor, unice prin frumusete, semnificatie, vechime si desfasurare. Toate acestea sunt intalnite mai cu seama in asezarile de pe vaile Marei, Cosaului si Izei, dar prezente si pe vaile Tisei si Viseului multe din ele sunt adevarate muzee in aer liber.
De mare interes turistic sunt locuintele si constructiile anexe, caracterizate prin ingeniozitatea, eleganta liniei si varietatea decoratiei. 
Istoria Maramuresului este transmisa prin graiul lemnului bisericilor. De-a lungul secolelor, conducatorii straini ai Maramuresului nu le-au permis oamenilor locului sa construiasca biserici din piatra sau din materiale care sa faca acea constructie sa dainuie peste ani; satenii nu s-au lasat intimidati si au ridicat minunate biserici de lemn pentru a putea comunica cu Dumnezeu. Lemnul a devenit prietenul si confidentul lor. In ciuda tuturor predictiilor ca bisericile nu vor rezista, acestea exista si azi spre sprijinul localnicilor si admiratia vizitatorilor. 
Bisericile sunt construite in stil gotic. Piloni grei de stejar sau brad, unii dintre ei avand 12 m lungime, sustin constructia. Stalpii sunt sculptati manual, iar acoperisul este de sindrila. Peretii din interior sunt pictati cu scene din Biblie, cele mai multe picturi datand din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea. 
Dintre cele circa 100 biserici monument din Maramures, opt parte din patrimoniul UNESCO. Acestea se pot vizita in: Barsana, Budesti, Desesti, Ieud, Plopis, Poienile Izei, Rogoz si Surdesti.
In Parcul Natural Muntii Maramuresului se regasesc bisericile din: Borsa, Moisei, Poienile de sub Munte.

Fisiere in arhiva (1):

 Turism si agroturism in zona Muntilor Maramures.pptx

Bibliografie

www.wikipedia,org 
www.romanianmnasteries.ro
www.bun-venit.ro
www.valea.izei.com
www.vacantepesiuni.ro
www.maramures-in-romania.ro
www.mmnet.ro
www.cjmaramures.ro
www.obiceiuripopulare.ro
www.nord-vest.ro