Turismul religios are o vechime de secole. Manifestat de cele mai multe ori sub forma pelerinajului, el implica din partea turistilor un anumit nivel de instruire si de cultura pentru a putea aprecia obiectivele din punct de vedere al arhitecturii, al valorii si semnificatiilor spirituale.
Scopul acestui tip de turism, dincolo de nevoia de cunoastere si de placere estetica, este dorinta unei experiente divine. Acesta este motivul ce sta la baza pastrarii pelerinajelor determinate de traditiile religioase (pelerinajul la Mecca) sau cele legate de evenimente si manifestari specifice (moaste, icoane facatoare de minuni).
O calatorie in scop religios cuprinde tot ceea ce cuprinde o calatorie obisnuita :pachetul complet al calatoriei ,furnizorii calatoriei ,agentiile de voiaj si consumatorii, la care se adauga tur-operatorii , liniile aeriene,hotelurile, pensiunile, salile de conferinta ,companiile de transporturi,meniurile turistice, birourile conventiilor si de informare turistica, atractiile,muzeel,restaurantele si serviciile de asigurare a calatoriei.Din punct de vedere al consumatorului , turism religios cuprinde bisericile , organizatiile religioase ,grupuri organizate si turisti individuali credinciosi.
Turismul de factura religioasa apare in a II-a etapa a evolutiei turismului, numita etapa pseudo-turistica, ce coincide perioadei evului mediu timpuriu si mijlociu pana in epoca renasterii. Pelerinajele religioase se indreptau spre Roma si Ierusalim pentru crestini, Meka si Medina in Arabia Saudita pentru musulmani, Lhasa si sanctuarele din India si Indochina pentru budisti, muntele Fuji pentru japonezi.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.