Tradiții și Obiceiuri în Dobrogea

Nu exista autori care sa nu recunoasca faptul ca "Dobrogea nu a putut fi rupta cu totul de celelalte teritorii romanesti, cu care a pastrat in permanenta legaturi multiple pe toate planurile si, mai ales, cu Tara Romaneasca, vatra de la care fusese smulsa prin cucerirea otomana." Fenomenul este complex. Datoreaza mult transhumantei care, in esenta ei este unul din principalii factori ai creerii unitatii de limba, obiceiuri si traditie populara. Ciobanii transilvaneni , munteni si moldoveni faceau drumul catre Campia Romana pentru pasunat si de aici, trecand Balta Ialomitei si Balta Brailei, catre Dobrogea, pentru pasunatul turmelor care, la vremea respectiva erau - cel putin pana la descoperirea drumului maritim al matasii, dar si dupa aceea - considerabile. In drumul lor spre Dobrogea intalneau, de exemplu, in locul in care acum, la gara Cazanesti-Ialomita, mai este turnul de spalat locomotive cu abur, hanul cu Izlaz al Teodorei, mama celui ce va fi Mihai Viteazul si unde probabil a intalnit-o si Patrascu cel Bun, daruindu-l mai apoi pe fiul ce se va naste si va deveni intregitorul de tara cu "Targul de Floci", adica "Targul de lana", loc de "schela" prin care lana oilor lua drumul Genovei, Venetei, dar si al Orientului (actualul "Giurgeni - Piua Petrei"). In aceste drumuri anuale, ciobanii erau purtatorii de cultura din toate provinciile viitoarei Romanii si - prin schimbul de informatie culturala pe care il inlesneau - au contribuit la unitate de limba, traditie si obiceiuri.

Mai trebuie adaugat la asta emigrarea cojenilor si a mocanilor in Dobrogea, dupa unirea acesteia cu tara, dar si inainte ca aceasta unire sa se fi infaptuit, dupa cum rezulta din chemarea catre dobrogeni a ziarului "Constanteanu" la prima vizita a viitorului rege Carol I la Constanta. Amestecul de etnii diferite a mai dat Dobrogei si altceva decat certa apartenenta la obiceiurile si traditiile poporului roman: specificul ei propriu, specific ce face ca folclorul dobrogean sa poata sa fie recunoscut ca fiind in acelasi timp romanesc si deopotriva original in spatiul carpato-danubi

www.crestinortodox.ro

http://www.lefo.ro/costalcities/cultura_traditii_si_obiceiuri.htm

http://www.cityportal.ro/constanta/articole/despre-oras/articol-4.html

http://www.utilecopii.ro/articole/sfantul-andrei-30-noiembrie.asp