Tradiții culinare românești

Extras din referat Cum descarc?

Traditii culinare roamanesti
Bucataria romaneasca poate fi definita ca un tot unitar dar din punct de vedere al structurii mancarurilor, al tehnologiei de realizare, al asocierii materiilor prime sau produselor finite, acestea difera, ceea ce conduce la particularitati regionale. Fiecare regiune are un specific aparte care s-a mentinut, s-a completat si s-a imbogatit din punct de vedere sortimental si calitativ. 
CARACTERISTICELE BUCATARIEI ROMANESTI
Pe parcursul istoriei, bucataria romaneasca parcurge etapele dezvoltarii societatii, ea este influentata de factori economico-sociali, de clima, de relief, de fauna si flora, de gradul de civilizatie dar si de gusturile si preferintele romanilor.
Bucataria romaneasca ca de altfel bucataria intregii lumi, are ca punct de plecare focul dar si fermentatia. Aparitia focului revolutioneaza hrana omului, prin actiunea focului alimentele sufera transformari, prin frigere si fierbiere acestea devin gustoase dar si aromate. Prin fermentatie alimentele isi transforma gustul dar si textura, actiunea fermentilor conduce la aparitia de noi produse ca de exemplu derivate din lapte sau din struguri.
Bucataria romaneasca a reusit sa pastreze traditiile milenare ale poporului nostru, dar a fost influientata si si-a imbunatatit sortimentele de mancaruri cu retetele altor popoare. Influenta Europeana se regaseste in planul bucatariei romanesti astfel: Imperiul Austiac influenteaza bucataria din Transilvania si Banat, Rusia bucataria din Moldova, Franta, Bulgaria si Grecia bucataria din Muntenia iar Turcia, bucataria Dobrogeana. 
Influenta gastronomiei franceze a marcat puternic bucataria romaneasca. Inca de la sfarsitul secolului XIX, in marile restaurante din Bucuresti se pregateau si se serveau preparate ca: ficat de gasca in aspic, consomme imperial, tartine de ficat a la Strassbourg, jambon de Praga, torturi de ciocolata si frisca, branzeturi fine la sfarsitul mesei, cafele si coniac.
Intre cele doua razboaie mondiale, bucataria romaneasca cunoaste o dezvoltare continua. In marile restaurante se pregateau mancaruri traditionale romanesti: ciorba de burta, tuslama, piftie, scordolea de raci, sarmalute cu mamaliguta, icre, saramura de peste si multe alte preparate.
Bucataria romaneasca a reusit de-a lungul vremii sa-si pastreze traditia, bucatarii au stiut sa transmita urmasilor gustul mancarilor noastre traditionale, acestia au imbogatit si rafinat mancarurile dar au pastrat nealterata arta culinara romaneasca.
INFLUENTE GASTRONOMICE SPECIFICE ZONELOR TARII
Ardeal 
A suferit de-a lungul istoriei influenta bucatariei austro-ungare. In Ardeal se foloseste mult slanina afumata, bine pregatita, care se consuma in timpul anului, chiar si vara, fie ca atare, fie este folosita la prepararea diferitelor mancaruri.
Ardelenii sunt cei mai nemti dintre romani: mananca mult, cu multe calorii, dar si muncesc de rup. Sunt invatati cu coasa, cu zilele de arsita din vara, dar si cu vanturile reci si aspre de iarna.
Regele carnaturilor ardelene este porcul. El da jambonul afumat, slanina in saramura sau afumata, jumarile reci sau fierbinti, untura care e prezenta de la ciorbe pana la prajituri, chisatura (slanina afumata taiata marunt si amestecata cu ceapa) care se adaoga in ciorba, tocatura si alte mancaruri, carnati afumati sau proaspeti, sangeretele si toba (preparate cu sange de porc), chisca (cu orez sau crupe), precum si renumitul snitel de porc care a invins snitelul vienez de vitel, desi e un derivat al acestuia.
Rantasul de untura si ceapa (i se spune si ingrosala) se regaseste, de asemenea, in toate ciorbele - care aici se mai cheama si zamuri.
Bauturile Ardealului se numesc palinca, horinca, vinars sau jinars si sunt toate rachiuri dublu distilate din prune amestecate cu mere sau pere. Cand se bea vin in Transilvania, se bea Riesling de Tarnave, Steinlinger sau Jidvei.
Daca e duminica, ardeleanca sacrifica o gaina grasa din care face vestita supa cu taitei de casa. Snitelul de porc cu cartofi pai se face la minut cand familia se intoarce de la biserica si se mananca fierbinte tare. Se pun alaturi muraturi reci (aduse din beci), ori castraveti, ori gogosari. Pentru desert se gatesc mai ales prajituri cu nuca sau cu crema, tot dupa obiceiul nemtesc.
De altfel, bucataria ardeleanului a fost influentata temeinic de obiceiurile gastronomice ale sasilor, svabilor si ungurilor din Ardeal.
Ciorbele se aromeaza cu tarhon, supele se fac cu galuste de gris sau cu taitei de casa. Sunt apreciate supele gulas, papricasul, ciorba de salata cu jumari de ou si costita, ciorba de fasole cu tarhon. Tot obicei nemtesc este si facutul painii din faina de grau si cartofi.
Cine n-a taiat cu brisca (cutit mic) o felie uriasa de paine, acela n-a inteles ce vrea sa spuna ardeleanul prin expresia ,,sa castigi o paine".
Hrana celor din Transilvania este conceputa pentru a munci bine.
Obiceiuri
Craciunul este una dintre cele mai importante sarbatori religioase ale romanilor, reprezentand un prilej de bucurie si de liniste sufleteasca, dar si o zi in care familiile se reunesc, copii se bucura de cadourile Mosului, iar o atmosfera de sarbatoare si de bunavoie invaluie caminul fiecaruia.
In Ardeal, entuziasmul cu care localnicii fac pregatirile de sarbatori este intens. Inca din ziua Sfantului Nicolae, sarbatorit in 6 decembrie, fetele se aduna in grup si framanta placintele pe care le ung cu ou, iar la ora 9 seara, cand vin si baietii, se incinge o petrecere in spiritul sarbatorilor.
Cu cateva zile inaintea inceperii ciclului zilelor ,,festive", in mediul rural are loc sacrificarea porcului, in ziua de Ignat, 20 decembrie. Dupa studiul etnografilor, acest act ritualic al sacrificarii unui animal marcheaza trecerea de la timpul profan cotidian la timpul sacru sarbatoresc, delimiteaza momentul de inceput al duratei sarbatoresti, purifica si solemnizeaza timpul, creand cadrul spiritual pentru realizarea contactului imaginar cu divinitatea, pentru captarea fortelor benefice supreme.
De sarbatori, ardelencele se intrec pe ele in a gati pentru ca bucatele traditionale sa fie cat mai gustoase si mai spectaculoase. Dupa perioada postului Craciunului, dezlegarea la mancarea de dulce aduce dupa sine numeroase preparate din carne de porc si dulciuri de sarbatoare. De pe masa de sarbatori nu trebuie sa lipseasca sub nici o forma sarmalele in foi de vita sau de varza, toba, carnatii, caltabosul, piftia si cozonacul. Pe langa aceste bunatati gospodinele au inceput sa adauge pe masa si salata de boeuf, care a devenit si ea o reteta culinara traditionala.

Fisiere in arhiva (1):

 Traditii Culinare Romanesti.doc