INTRODUCERE 3 1. Prezentarea generala a zonei Rucar - Bran 4 2. Potentialul turistic al zonei Bran 6 2.1. Castelul Bran 6 2.2. Biserica din Bran 12 2.3. Vama veche din Bran 13 2.4. Case memoriale din zona Bran 13 2.5. Muzeul etnografic in aer liber din Bran 14 2.6. Portul popular in zona Bran 14 3. Oferta ospitaliera a localitatii Bran 15 4. Circulatia turistica in cadrul unitatilor de cazare 17 5. Concluzii si propuneri de valorificare a zonei Bran 22 Bibliografie 24
INTRODUCERE Pe baza experientei internationale si a practicilor intalnite in ultimii ani, in Ro!ma!nia sunt considerate ca favorabile dezvoltarii turismului zonele montane, li!to!ralul si Delta Du!!narii, iar prin actiunile desfasurate de asociatiile ce au ca obiect de ac!ti!vi!ta!te turismul ru!ral si agroturismul, numarul zonelor si localitatilor rurale atrase in cir!cu!itul turistic a cres!!cut. Dupa 1990, odata cu intelegerea importantei turismului rural si agrotu!ris!mu!lui si co!!res!pun-zator cu elaborarea unor reglementari legate de dezvoltarea acestora, pri!!mele gos!!!po!darii omo!logate au fost in zona Moeciu - Bran - Rucar. In acest con!text, stu!die!rea experientei satului turistic Bran este in masura sa ofe!re elemente de re!!ferinta pentru dez!!voltarea in aceasta directie a altor localitati si pen!tru pro!mo!va!rea tu!!rismului rural pe pia!!ta internationala. 1. Prezentarea generala a zonei Rucar - Bran Branul este poarta naturala deschisa la trecerea din Transilvania in Mun!te!nia si cu!loarul dintre Muntii Bucegi si Piatra Craiului, invecinandu-se cu Tara Barsei in nord si no!rd-est, la sud si sud-est cu Dambovita si Valea Prahovei. Din punct de ve!de!re al ca!dru!lui natural, zona se prezinta ca o depresiune inalta intre 800 - 1.000 m cu ori!en!ta!re NE-SV ce este delimitata de valea raului Barsa, Muntii Piatra Craiului (cu varfuri de pes!te 2.000 m - Varful Omu 2239 m). Depresiunea este o platforma cu structuri de conglomerate si calcar in no!rd, for!me carstice in sud, intinzandu-se catre bazine la Dragoslavele, despar!ti!te de pa!sul Giu!la!va (1290 m). In zona zona se remarca un contrast intre plaiurile pre!lungi si vaile pu!ternic adancite de forme carstice: chei (Valea Rudaritei, Valea Che!ii), so!ho!doale, la!pie!zuri (Giuvala, Fundatica), ponoare, izbucuri (Rudarita, Fu!n-datica), do!li!ne (Fundata), polii (Obarsia vaii Izvorului), pesteri (pestera Li!li!e!ci!lor), etc. Localitatea Bran se afla in partea de SV a judetului Brasov, la intrarea in culoarul Rucar-Bran si are altitudini cuprinse intre 700-900 m. Branul se afla la o distanta de 27 km de Brasov pe DN 73; 109 km de Pitesti; 57 km de Campulung; 179 km de Bucuresti pe drumul european E60. Accesul pe cale ferata se face fo!lo!si!nd re!tea!ua Bucuresti-Brasov (166 km) si Brasov-Zarnesti (cca. 30 km). Comuna Bran, atestata pentru prima data in 1367, este specifica satului montan romanesc si este formata din 5 sate: Poarta, Predelut, Sohodol, Simon, avand centrul comunal in satul omonim. Aceasta regiune are o clima temperata de depresiune intramontana cu veri ra!!co!roa!se si ierni reci. Temperatura medie anuala este de 5?C, iar in zonele ve!cine se in!re!gis!treaza valori cuprinse intre 4?C (Rucar), 7?C (Brasov), 8?C (Cam!pu!lung). In lu!!na iulie, care este cea mai calduroasa din an, temperatura ajunge la 25-27?C, iar in luna ianuarie tem!peratura variaza intre -10 si -15?C. Zona Bran es!te bogata in pre!!!cipitatii, numarul me!diu al zilelor ploioase fiind de 120 zile/an. In sezonul rece, nu!!-marul mediu de zile cu nin!soare este de 60 zile!/!a!n, iar grosimea stratului de za!pa!!da este de 40-50 cm (propice pra!cticarii spor!tu!ri!lor de iarna). Vanturile pre!do!mi!na!n!!te in zona au o viteza de 3-5 m/s. Din analiza acestor factori climatici reiese amplitudinea termica redusa, ada!po!st de van!turi puternice, strat de zapada bogat si indelungat, ceea ce arata ca ace!a!sta zona are va!lente turistice deosebite. Reteaua morfo-hidrografica din regiune este desfasurata conform ori!en!ta!rii re!lie!fului catre bazinul Transilvaniei si spre Campia Romana. Exista ape de adan!ci!me si de suprafata. Apele de adancime reprezentate de izvoarele aflate la con!tactul dintre munti si culoarul Rucar-Bran, ele fiind slab mineralizate si cu o po!tabilitate bu!na. In ca!drul apelor de suprafata, culoarul Rucar-Bran-Dragos!la!ve!le, are rol de cum!pa!na de ape intre bazinul muntean si cel transilvan. Sunt doua rauri colectoare: Bar!sa - in sectorul nordic si Dambovita in sud.
N. Cianga, S. Dezsi : Amenajare turistica, Presa Universitara Clujeana, 2007 Ionescu Dunareanu Ion: "Muntii Piatra Craiului", Ed. Sport Turism, Bucuresti, 1986 N. Popescu: "Muntii nostri", Ed. Sport Turism, Bucuresti, 1986 ,,Castelul Bran" - Brosura, Colectia Tezaurul Romaniei, 1997 Nicolae Stoiceascu, ,,Vlad Tepes", Ed. Acad., Bucuresti, 1976 XXX (1998-2000) - Buletine informative ANTREC, Bran
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
