Sighișoara - prezentare

1. Localizare

Municipiul Sighişoara beneficiază de o avantajoasă poziţie geografică în partea centrală a României, fiind situat în culoarul Târnavei Mari. Coordonatele geografice ale oraşului sunt: 46º 12’ 38” latitudine nordică şi 24º 46’ 40” longitudine estică.

Din punct de vedere al reliefului, municipiul Sighişoara este situat într-o zonă colinară în cadrul Podişului Târnavelor. Micromorfologia îi conferă rolul de poziţie cheie pe valea Târnavei Mari. Pe o suprafaţă neomogenă topografic, se ridică Dealul Cetăţii (475 m) de pe care “coboară” oraşul, întinzându-se dinspre N-V spre S-E.

Dealul Cetăţii, pe care se află cetatea medievală, este înconjurat de alte dealuri mai înalte, aşezate ca un imens amfiteatru natural: spre Nord Dealul Gării (528 m), spre Vest Dealul Stejăriş (524 m), spre Sud Dealul din Mijloc (511 – 603 m), iar spre Est Dealul Brădet (524 m).

Dispoziţia vetrei oraşului se face pe câteva nivele de altitudine – între 350 m pe lunca Târnavei Mari şi 475 m pe Dealul din Mijloc.

Diferenţa de înălţime în zona oraşului de la nivelul Târnavei este de aproximativ 125 m, astfel că Dealul Cetăţii domină întreaga vale din amonte a Târnavei Mari.

2. Potenţialul Turistic

În municipiul Sighişoara se opresc anual un mare număr de turişti care vizitează în special cetatea. Din păcate, nu există suficiente modalităţi de informare pentru turiştii care nu vin în grup organizat cu ghid. Muzeul oferă informaţii sub formă de pliante asupra a ceea ce se poate vizita, precum şi circuitul în cetate cu ghizi, dar numai la solicitarea celor care doresc acest lucru. Ar fi necesară realizarea unor hărţi cu traseele de vizitat din cetate şi a unui punct de informare a turiştilor: locuri de cazare, obiective de vizitat, unde se poate servi masa, ce se poate vizita în afara oraşului Sighişoara etc.

Oferta turistică este alcătuită din Muzeul din Turnul cu Ceas, Colecţia de Arme Medievale, Camera de Tortură, Biserica Mănăstirii, Biserica din Deal, standuri ale artiştilor şi artizanilor locali, restaurante cu terasele lor şi casele vechi împreună cu oferta de servicii.

De aceea este necesară funcţionarea cât mai eficientă a Biroului de turism, care să pună la dispoziţia turiştilor informaţiile solicitate şi să ofere mai mult material promoţional: hărţi, pliante, broşuri, CD – uri, albume etc.

Ţinând cont de amplasamentul oraşului, de existenţa cetăţii medievale, ca şi a teraselor care oferă petrecerea unor ore unice într-un mediu deosebit de pitoresc, credem că viitorul oraşului Sighişoara depinde de o dezvoltare mai mare a ofertei turistice. Legătura cu agenţiile de turism, conducerea eficientă de către ghizi profesionişti şi crearea unor trasee în zonele limitrofe Sighişoarei (cetăţile fortificate Apold, Saschiz, Biertan, Castelul Criş, Dumbrăveni, Viscri, Mălâncrav, etc.) vor fi punctele de referinţă în dezvoltarea turistică şi a oraşului. În acest sens trebuie avută în vedere curăţenia zonei şi creşterea calităţii la deservirea din magazinele cetăţii şi a oraşului de jos. Ar fi de interes şi dezvoltarea meşteşugurilor (împletitul din materiale vegetale, olăritul, produse din lemn) caracteristice zonei şi nu împrumutate sau aduse din alte ţări. Trebuie păstrat aspectului medieval al cetăţii şi trebuie să se evite modificările moderne la exteriorul clădirilor, care ar schimba caracteristica de cetate unicat în ţara noastră.

De asemenea în Sighişoara, de-a lungul unui an, se desfăşoară o serie de festivaluri cu o puternică rezonanţă pe plan naţional şi internaţional.

Festivalul de Artă Medievală, care are loc de obicei la sfârşitul lunii iulie, este organizat de Fundaţia de Artă Medievală Sighişoara. Festivalul se doreşte a fi o prezentare a Sighişoarei aşa cum era ea în Evul Mediu, în cadrul acestei manfestări având loc spectacole de muzică, dans şi teatru medieval, la care sunt invitaţi să participe artişti din ţară şi din străinătate.

Festivalul Internaţional de Muzică Academică şi Cursurile muzicale de vară, organizat în prima decadă a lunii august (1–10 august) de către Fundaţia “Elan” din Bucureşti, Fundaţia “Pro Helvetia”, Fundaţia “Elan – Casa Albert” Sighişoara şi Primăria

municipiului Sighişoara. La acest festival concertează în fiecare an artişti români şi străini, iar la cursurile organizate participă studenţi din ţară şi din străinătate.

Festivalul ProEtnica, Zilele Comunităţilor Etnice în România se va desfăşura ca de obicei în ultima săptămână a lunii august, aducând pe scenă peste 800 de reprezentanţi ai celor 18 comunităţi etnice din România. Festivalul ProEtnica este organizat de Centrul Educaţional Interetnic pentru Tineret şi reprezintă o oglindă a convieţuirii multietnice de pe aceste meleaguri.

Festivalul de fanfară „Paul Schuller” se desfaşoară în luna septembrie, în organizarea Casei de cultură.

Festivalul de muzică veche, organizat de Casa de cultură are loc în luna decembrie.

Festivalul de poezie şi critică „Agora” este organizat de Casa de cultură.

Aşezarea oraşului la intersecţia unor drumuri importante din ţară (Braşov – Sighişoara - Tg. Mureş - Cluj, Miercurea Ciuc – Odorhei – Sighişoara - Agnita –

Sibiu, Sighişoara – Mediaş – Sibiu) a avut ca rezultat afirmarea Sighişoarei de-a lungul secolelor ca un centru important comercial, meşteşugăresc, administrativ şi cultural. La acestea se adaugă în ultimul timp şi importanţa lui ca centru turistic, avându-se în vedere nu numai interesul pentru oraşul medieval bine păstrat, ci şi ca loc de plecare pentru vizitarea zonei din jurul Sighişoarei, cu obiective turistice deosebit de importante (pe lângă bisericile fortificate din Biertan şi Viscri, ambele incluse în patrimoniul mondial UNESCO, amintim monumentele istorice din Saschiz, Archita, Roadeş, Apold, Criş, Malâncrav, Dumbrăveni, Mediaş şi Seleuş). Oraşul a avut marea şansă ca, în perioada avântului industrial, cele mai multe întreprinderi de industrie uşoară să fie amplasate în afara perimetrului oraşului vechi, pe platforma industrială, unde au fost construite şi majoritatea blocurilor de locuinţe, astfel încât centrul vechi al oraşului să fie afectat numai în mică masură. Cetatea Sighişoara, “ cea mai frumoasă şi mai bine păstrată cetate orăşenească din Transilvania”, a primit de-a lungul timpului apelative ca “Perla Transilvaniei”, “Mărgăritar al Transilvaniei”, “Nürnberg transilvănean”. Sighişoara este şi astăzi un veritabil oraş-muzeu, oferind vizitatorului modern şansa de a realiza o întoarcere în timp, în atmosfera medievală de acum câteva sute de ani.