Sibiu - capitală europeană culturală 2007

Amplasat la poalele Munţilor Carpaţi, Sibiul este unul din cele mai frumoase burguri transilvănene ce a fost nominalizat, împreună cu Luxemburg, Capitala Culturală Europeană.

Centrul istoric (ce corespunde cu vechea cetate medievală (considerată ca fiind una din cele mai bine conservate din Europa), muzeul Tehnicii Populare Astra (cel mai mare muzeu în aer liber din Europa), manifestările culturale şi importantele atracţii turistice din împrejurimi fac din Sibiu o destinaţie de vacanţă lipsită de sezonalitate.

Sibiul este pentru toate vârstele şi îşi răsfaţă vizitatorii cu vacanţe de excepţie:

• programe culturale creative, dinamice, tinere, bazate pe jocul multicultural şi lingvistic

• şarmul unui peisaj urban unic

• serii de manifestări culturale unice: teatru, muzică, literatură, pictură, dans, film, arhitectură, meşteşuguri, artă contemporană, fotografie, gastronomie

• un peisaj natural uimitor

• împrejurimi înţesate de atracţii turistice importante: Cetatea medievală Sighişoara, Mărginimea Sibiului, Munţii Făgăraş, Munţii Parâng,

• experienţe unice

• o călduroasă primire turistică

CAP I. Prezentarea generală a Sibiului

1.1 Aşezarea geografică

Judeţul Sibiu este aşezat în sud-vestul Transilvaniei, în partea centrală a României, având ca vecini judeţele: Mureş la nord şi nord est, Braşov la est, Argeş şi Vâlcea la sud şi la vest judeţele Vâlcea şi Alba. Având o suprafaţă de 5.422 km2, judeţul Sibiu ocupă 2,3% din suprafaţa ţării. Din punct de vedere administrativ, judeţul Sibiu este organizat în: două municipii, din care o reşedinţă de judeţ, şapte oraşe, 53 de comune şi 126 de sate.

1.2 Căi de acces (harta turistică)

Cunoscut în germană ca Hermannstadt, Sibiul a fost, din timpuri medievale, centrul comunităţii germane din România. Din cauza asta, oraşul are astăzi cea mai mare comunitate germană din ţară (în jur de 2%, deşi influenţele par mult mai mari).

Sibiul este un important nod de cale ferata, din capitala ţării, Bucureşti existând două trenuri pe zi din Bucureşti, unul dimineaţa şi un tren de noapte seara, din care un rapid şi un InterCity. Majoritatea turiştilor ajung în Sibiu cu trenul care pleacă din Bucureşti Nord. Din Cluj-Napoca, sunt legături mai bune: două trenuri moderne şi confortabile InterCity care pleacă din Cluj şi ajung în trei ore şi jumătate.

Dacă nu veniţi la Sibiu dintr-un oraş român, avionul este cea mai bună posibilitate de ajunge în acest oraş. Sibiul dispune de un aeroport internaţional, cu curse regulate spre Germania, Italia şi Austria. Carpatair, cea mai mare companie de aviaţie din Transilvania, zboară în fiecare zi de la München, Bergamo şi Treviso, şi de trei ori pe săptămână de la Bologna, Verona, Roma şi Stuttgart.

Compania naţională de aviaţie TAROM zboară de cinci ori pe săptămână de la München. Pentru cei cu mai mulţi bani, există şi zboruri de la Bucureşti, deşi trenul este o alternativă mult mai bună dacă veniţi din ţară.

Prin Sibiu trec drumurile europene E 68 (Arad - Sibiu - Braşov) şi E 81 (Cluj - Sibiu - Piteşti - Bucureşti). În următorii ani, Sibiul va fi legat la reţeaua transeuropeană de transport prin autostradă, care va fii parte a culoarului IV transeuropean.

Harta Judeţului Sibiu

CAP II. Potenţialul turistic natural al Sibiului

2.1 Relieful şi geologia

Sibiul este situat în partea sudică a Transilvaniei, pe râul Cibin şi se situează la 45°47' latitudine nordică (în linie cu Lyon) şi 24°05' longitudine estică (aproximativ în linie cu Atena), foarte aproape de centrul geografic al României. Este aşezat în depresiunea Cibinului, în apropierea munţilor Făgăraşului (circa 20 km), Cibinului (12 km) şi Lotrului (circa 15 km), care mărginesc depresiunea în partea de sud-vest. În nord şi est, teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de podişul Târnavelor, care coboară până deasupra Văii Cibinului, prin Dealul Guşteriţei.

Municipiul se află în depresiunea Cibinului, într-o zonă de câmpie piemontană colinară cu terase ale râului Cibin, care o drenează.

Oraşul nu este delimitat de forme de relief strict conturate, ci le îmbracă şi le domină aproape uniformizându-le, prin extinderea zonei construite. Municipiul nu are în perimetrul său accidente geomorfologice care să provoace elemente de pantă. Altitudinea faţă de nivelul mării variază între 415 m în Oraşul de Jos şi 431 m în Oraşul de Sus.