Sculpturi Baroce la Periam

Abstract

Localitatea Periam veche vatra românească, port la Mureş, amplasată în apropierea oraşului Sânnicolau Mare, este atestată documentar încă din anul 1330. Dispune de resurse naturale şi antropice dar se remarcă prin monumentele baroc repreyentate de biserica Ioan de Nepomuk precum şi statuia Sfantului dar şi Răstignirea.

Cuvinte cheie:

Periam, sculptura, baroc, Ioan de Nepomuk

Introducere

Barocul- concept şi fenomen estetic universal cu apariţii periodice, diferenţiate, se conturează pe plan central-european în secolul XVII-lea, fiind inclus în seria categoriilor esenţiale ale spiritualităţii ca şi o formă mentis, pe lângă clasicism şi romantism constituind un tip utopic de contemplaţie a existenţei “un mod fundamental de-a trăi şi-a simţi”

În ce priveşte originea termenului de “baroc” dintre ipotezele elaborate, cea mai plauzibilă pentru termenul adoptat în istoria artei este cea care fixează ideea de straniu, ciudat sau bizar, la început într-o accepţiune negativă. Răspândirea prejudecăţilor şi a accepţiei negative legate de baroc fiind puse în legătură cu persistenţa esteticii clasice, al cărei rigorism compromitea conceptul de baroc încă din secolul XVII-lea când s-a constituit dualitate : clasic= perfect; baroc= imperfect.

Desemnând la început un concept negativ, o nonvaloare, termenul de baroc va suferi mutaţii devenind un concept pozitiv, acceptat ca atare, nemaifiindu-i constestată apartenenţa la patrimoniul spiritual al umanităţii.

Elementul de bază al acestei epoci este polarizarea sentimentelor şi tendinţelor: pe de o parte, sentimentul de vanitas, al zădărniciei şi inutilităţii lumii, pe de altă parte prin compensaţie dorinţa de trăire senzorială, formulată în anticul “carpe diem”.

Barocul Central-European-Barocul Bănăţean

Arta barocă se apropie de sufletul credinciosului, reflectând chiar în concepţia lui Giulio Carlo Argan religiozitatea acestuia şi nu o religiozitate a artistului. Fenomenul artistic baroc operează la nivelul conştiinţei colective cu valori simbol ce fac parte din tradiţia milenară a Europei centrale, reinterpretarea acestora constituind individualitatea stilului în raport cu universalismul perioadei precedente.

Epoca denumită convential barocă este cea mai bogată în expresii din întreaga civilizaţie occidentală, varietatea de expresii fiind sporită de intensa circulaţie a formelor, în aceasta constând “unitatea” în diversitate a artei baroce. Acest “internaţionalism” nefiind prin nimic contrariat de diferenţele religioase care vor contrasta cu naţionalismul secolului următor, când creatorii de valori artistice vor trăi izolaţi în cercul strâmt al culturii căreia îi aparţin.

Noul mod de percepere a artei într-un spirit total diferit a adus nevoia reorganizării învăţământului şi creearea unor instituţii specifice, acele “academii” în care artiştii să-şi desăvârşească pregătirea, dar şi loc de dezbateri teoretice.

Antagonismele politice ce dau naştere razboailor nu au reuşit să ridice o barieră de nepătruns în calea meşterilor itineranţi ce călătoresc în căutarea de comenzi intrând astfel în contact cu civilizaţii diferite.

Apariţia sculpturii baroce în Banatul secolului al XVIII-lea

Furnizând imagini artistice pentru discursul ideologic promovat, arta secolului al XVIII-lea în Banat se constituie într-o variantă locală a stilului baroc, desigur cu analogii atât pe teritoriul ţării noastre, în Principate, Transilvania, cât şi în zonele de unde a proliferat iniţial. Varietatea formelor şi a conţinutului tematic a determinat evoluţia barocului diferenţiindu-se treptat în cadrul aceluiaşi stil, nuanţe caracteristice unor anumite zone, atât de diferite de impulsul creator ce le-a dat naştere. Dar tocmai această diversitate a formelor este importantă, în acest aspect sesizându-se trăsăturile ce o deosebesc de artă practicată în provinciile vecine, cu care există un permanent contact şi import de meşteri.

În toată provincia se observă o intensă activitate de modernizare concretizată prin ridicarea unor lăcaşe de cult unde nu existau şi prin adăugarea unor elemente baroce de decor la cele existente. Iniţiatorii şi mecenaţii construirii acestor edificii erau în primul rând persoane provenind din rândul familiei imperiale, dar şi din rândul demnitarilor laici şi clerici.

Aceste repere ale evoluţiei provinciei Banat, odată cu anexarea la conglomeratul format de naţiunile din cadrul imperiului, conturează un fenomen de circulaţie caracteristic şi altor provincii cu tendinţe modernizatoare.

Material şi metodă

Studiul de caz s-a efectuat în localitatea Periam, scopul lui fiind identificarea unor monumente sculpturale baroce specifice,barocului rural bănăţean ca şi resurse antropice pentru dezvoltarea şi promovarea unor noi forme de turism genealogic, cultural istoric, ecumenic,ca şi mijloace de agrement pentru pensiunea a cărui proiect este în derulare şi va constitui noul meu loc de muncă.

Rezultate şi discuţii

Localitatea Periam, având coordonatele 46° 05' N si 20° 87' E, se află amplasată la intersecţia Dj 682 Beba Veche –Arad cu Dj 692 Timişoara – Dn6, la 45 km de Arad, 50 Km de Timişoara.

Accesul la punctele de trecere a frontierei se face prin Sânnicolau Mare – 19 km până la punctual Cenad cu Ungaria, 38 km până la Jimbolia – punct de trecere în Serbia şi 20 km până la Nădlac – punct de trecere cu Ungaria, prin Igriş şi traversarea râului Mureş cu podul plutitor.

Este un important nod de cale ferată, având acces la Timişoara, Arad, Sânnicolau Mare şi Lovrin.

Zona de agrement Periam - Port este un fost cătun transformat în sat de vacanţă, amplasat în albia Râului Mureş, în Aria Protejata Lunca Mureşului. Accesul spre Periam Port este asigurat pe Dc 30 la o distanţă de 5,2 km, de unde se poate traversa râul Mureş în judeţul Arad, comuna Semlac, pe un pod plutitor.

Teritoriul administrativ al comunei cuprinde o suprafaţă de 6447,28 ha, din care 4701,30 arabil. Intravilanul localităţiloor este de 380,18 ha în Periam şi 9,88 ha în Periam Port, deservind un număr de 1610 locuinţe permannte cu 1442 gospodării. Teritoriul administrativ al comunei Periam, se învecinează cu următoarele localităţi

• nord – se învecinează cu râul Mureş, graniţă naturală cu judeţul Arad;

• est – se învecinează cu digul transversal de compartimentare, limită cu judeţul Arad, unde este amplasat teritoriul administrativ al comunei Secusigiu, localitatea Satu Mare;

• sud – est se învecinează cu comuna Variaş;

• sud – vest se învecinează cu comuna Pesac;

• nord – vest – se învecinează cu comuna Sânpetru Mare.