Mediul natural Relieful - este variat si spectaculos. In nord, coastele Mediteranei se pierd rapid in interiorul lantului muntos care incepe la vest cu padurile de pluta de la Ain Draham si se termina cu lacurile gemene de la Bizerta si Ichkeul. Centrul Tunisiei este predominant de stepa, cu altitudini de pana la 500 de metri, bogat in ruine romane si marginit la vest de Jebel Chambi, din Muntii Tebessa, cel mai inalt varf muntos al Tunisiei (1520 m). Mergand spre est, se gasesc plantatii nesfarsite de maslini. Un lant de dealuri aride din Metlaoui pana la Maknassy fac un ultim front in fata desertului. In est se intalneste si un manunchi de insule, dintre care cea mai cunoscuta turistic este Jerba. In Sud, este dominata de ultimele formtiuni ale podisurilor tabulare sahariene, traversate pe directia N-S de Muntii Sassour (altitudinea medie e de 600 metri). Tarmul este abrupt si stancos in nord, pana la Capul Bon, jos si nisipos, formand golfuri adanci in est. Sahara tunisiana incepe cu choturi - lacuri sarate pe jumatate secate, care sunt adevarate spectacole in timpul verii. Amestecul de sare si nisip continua pe uscat multi kilometri, formand o crusta tare care ofera niste reflexii ireale in lumina soarelui. Chott el Derid este cel mai mare lac sarat secat din nordul Africii, masurand aproximativ 4600 km2 si a fost format o data cu retragerea Marii Mediterane. Imediat in apropierea choturilor incep oazele, imaginea exotica a palmierilor, a camilelor si a izvoarelor de apa. Clima - o clima arida in sud, care devine mai umeda spre nord apropiindu-se de tarmul marii, ceea ce explica zona asemanatoare stepei (cu veri fierbinti si ierni reci). Din Tunisia centrala spre sud domina o clima tipica desertului. Temperatura medie este in ianuarie 10? C iar in august 26? C. In sudul muntilor Atlas domina tot timpul anului o clima calda uscata cu putine precipitatii, temperaturile atingand 45? C. Diferentele cele mai mari de temperatura sunt in zona Saharei vara cu 50? C, iar iarna atingand temperatura de inghet. Dinspre Sahara bate vantul Siroco (Scirocco) un curent de aer uscat si fierbinte. Precipitatiile anuale in nord sunt cuprinse intre 500-1.000 mm in apropiere de coasta marii, ating 1.500 mm in munti, iar in sud sunt 200 mm pe an. Relatii termice si hidrologice medii in Tunisia Temperatura la rasaritul soarelui Temperatura dupa amiaza Precipitatii (inch) Umiditatea relativa (%) Ianuarie 6? 16? 7 66 Februarie 8? 17? 7 66 Martie 9? 19? 8 66 Aprilie 11? 21? 6 66 Mai 15? 24? 6 66 Iunie 19? 28? 2 66 Iulie 21? 31? 1 66 August 22? 31? 1 66 Septembrie 21? 29? 3 66 Oktombrie 17? 25? 6 69 Noiembrie 11? 20? 7 66.5 Decembrie 8? 17? 8 66.5 Numarul zilelor ploioase este in medie de la 40 pana la 60 anual. Ninsoarea ramane un fenomen destul de rar, ea manifestandu-se cu precadere in nord si mai ales in zonele montane (Ain Draham). Desigur, intr-o tara calduroasa, marea este o adevarata binefacere. Dincolo de avantajele economice, ea inseamna factorul determinant pentru stabilitrea climei in localitatile riverane, de-a lungul celor 1200 de km, astfel temperatura apei in cele 12 luni ale anului sunt: Ianuarie 14 C Iulie 23 C Februarie 13 C August 25 C Martie 14 C Septembrie 26 C Aprilie 15 C Octombrie 23 C Mai 18 C Noiembrie 16 C Iunie 21 C Decembrie 11 C Vara cadurile devin aproape insuportabile pentru cei veniti din tari temperate. Zilnic, ambulanta transporta spre spitale oameni cu insolatii grave, care s-au pus imprudent la soare. Bastinasii au invatat sa se apere, adapostindu-se in ceasurile dogoritoare ale amiezii la umbra maslinilor, purtand palarii de paie sau fesuri de pasla rosie, imbracandu-se de preferinta in haine albe. Ziarele tunisiene de limba franceza si-au facut obiceiul de a publica cu regularitate articole speciale pentru staini despre pericolele pe care le prezinta insolatia grava si deshidratarea. Pentru combaterea setei in zilele de arsita, tunisienii nu recurg la bauturi reci, preferand ceaiul caldut de menta sau sucurile citrice. Locuintele lor folosesc multa piatra in constructii, iar dusumelele de scandura sant inlocuite cu pamant batatorit sau ciment. Natura Tunisiei - flora, relieful, cit si vegetatia - este surprinzator de bogata si de variata. In reginile de nord ale tarii sunt vai inverzite, munti inalti si paduri dese. Zona centrala este ocupata de stepe si campii fertile, in timp ce la sud se afla intinderile pustii de nisip ale desertului, inaltimi aride si lipsite de vegetatie, ca si spectaculoasele lacuri sarate inconjurate de pustietati. Diversitatea formelor de relief a dat dastere unei flore deosebit de variate. In zonele montane din nord cresc paduri alcatuite mai ales din stejari de pluta. Coastele muntilor Dorsale Tunisienne (prelungire a Atlasului Saharian) sunt acoperite mai ales de paduri de pin si de iarba neagra. Zonele joase sunt foarte propice pentru cresterea pomilor fructiferi, dintre care cei mai raspanditi sunt portocalii, lamaii, mandarinii si migdalii, smochinii, rodiile, piersicii, caisii si duzii. In aceste regiuni se cultiva, de asemenea, capsuni si pepeni, cereale, sfecla de zahar, leguminoase, vita-de-vie, ca si diferite plante aromatice, cum ar fi cimbrul, dafinul, menta sau rozmarinul.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
