Extras din referat
Evaluarea şi propunerea de soluţii de valorificare a resurselor locale şi regionale de turism din judeţul Constanta
1. Reliefarea principalelor resurse turistice naturale şi antropice ale zonei
Judeţul Constanţa este judeţul cel mai urbanizat din România, populaţia care locuieşte în oraşe numără 506.458 de locuitori, populaţia totală fiind 715.151 locuitori. De asemenea, judeţul Constanţa se află împreună cu judeţul Timiş pe primul loc între judeţe în ceea ce priveşte contribuţia la PIB-ul României, respectiv 17,4 miliarde lei fiecare. Judeţul este situat în extremitatea SE a României. La Nord este despărţit de judeţul Tulcea printr-o linie convenţională, ce şerpuieşte între Dunărea şi Marea Neagră străbătând Podişul Casimcea şi Complexul lagunar Razim (lacurile Zmeica şi Sinoe).
La Sud este mărginit de frontiera de stat româno-bulgară ce traversează Podişul Dobrogei de Sud între Ostrov (la vest) şi Vama Veche (la est).
La Vest – fluviul Dunărea desparte judeţul Constanţa de judeţele Călăraşi, Ialomiţa şi Brăila, curgând de-a lungul malului înalt al Dobrogei.
La Est - între Gura Portiţa şi localitatea Vama Veche, podişul dobrogean, este scăldat de apele Mării Negre. De la linia ţărmului spre larg, 12 mile marine (echivalent cu 22 km), se întinde zona apelor teritoriale româneşti stabilite conform convenţiilor internaţionale.
Cu cei 7071,29 kilometri pătraţi, judeţul Constanţa deţine 2,97% din suprafaţa României şi se află pe locul 8, după suprafaţă şi pe locul 5, după populaţie între judeţele ţării
1.1. Resurse turistice naturale ale zonei.
MAREA NEAGRA
Litoralul romanesc al Marii Negre reprezinta una dintre zonele turistice cele mai importante ale Romaniei in raport cu alte zone turistice ale tarii, ceea ce este reflectat si de indicatorii referitori la circulatia turistica si capacitatea de cazare. Astfel in anul 2002 numarul turistilor inregistrati care au vizitat litoralul romanesc a fost de 754167 iar in anul 2003 numarul acestora a crescut ajungand la 788763 persoane.
Resursele turistice ale judetului nu au o repartitie uniforma si ele explica dezvoltarea turismului cu precadere pe spatiul de litoral al Marii Negre. Astfel, litoralul romanesc concentreaza 2/3 din resursele turistice si cca. 43% din capacitatea de cazare a tarii, aproximativ 60% din circulatia turistica interna si internationala.
Nota caracteristica a spatiului constantean este data de litoralul Marii Negre, un
"pamant al fagaduintei", ce se intinde in judetul Constanta pe o lungime de peste 100 km (din totalul de 244 km care formeaza iesirea la mare a Romaniei). Minunata riviera romaneasca beneficiaza de farmecul deosebit al Marii Negre (a treia mare europeana ca intindere si a doua ca adancime, cu salinitate redusa (17-18 % la tarm si temperatura apei vara de 20-25C). In Marea Neagra nu exista curenti, plante sau pesti periculosi. In sezonul cald temperatura la suprafata plajei urca pana la 45C, insa brizele marine, bogate in aerosoli atenueaza arsita zilelor toride. Marile intinderi de plaja sunt "pavate" cu nisip de o finete deosebita. De-a lungul coastei, un spatiu de o calitate exceptionala etaleaza o salba de statiuni care raspund tuturor varstelor si gusturilor: Navodari, Mamaia, Constanta, Eforie Nord, Eforie Sud, Costinesti, Techirghiol, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai.
Rezervaţia Ornitologică Histria – Sinoe
Complexul lacustru Razelm - Sinoe este reprezentat prin subcomplexul Sinoe, constituit din lacurile Sinoe, Istria, Nuntaşi, Taşaul, având o suprafaţă de 16500 de hectare.
Peisajul lacustru deosebit de pitoresc, unic în ţara noastră, precum şi rezervaţia naturală „Cheile Dobrogei” situată pe cursul inferior al pârâului Casimcea (285 ha), fac din această regiune o comoară inestimabilă din punct de vedere geologic, istoric şi botanic (572 specii identificate).
Preview document
Conținut arhivă zip
- Reliefare Principale Resurse Turistice Constanta.docx