Prezentarea Generală a Franței

1.Prezentarea generală a Franţei

1.1. Aşezare geografică

Franţa este împărţită din punct de vedere geografic în Franţa metropolitană, situată în Europa, şi departamentele de peste mări, adică foste colonii franceze care din punct de vedere constituţional sunt parte integrantă a Republicii. Tot de Franţa mai aparţin unele colectivităţi de peste mări, unele teritorii nelocuite şi un teritoriu cu statut specific - Noua Caledonie.

Deşi marea parte a teritoriului francez (Franţa metropolitană; în franceză: la Métropole, sau France métropolitaine) se află în vestul Europei, Franţa este constituită şi din teritorii aflate în America de Nord, Caraibe, America de Sud, vestul şi sudul Oceanului Indian, nordul şi sudul Oceanului Pacific, şi Antarctica, aici însă suveranitatea este exercitată în Cadrul Tratatului Antarcticii.

Franţa metropolitană se întinde de la Marea Mediterană la Canalul Mânecii şi Marea Nordului şi de la Munţii Alpi şi Râul Rin până la Oceanul Atlantic. Datorită formei geometrice a teritoriului Franţei continentale, ţara este denumită colocvial ca Hexagonul (franceză: L'Hexagone). Se învecinează cu: Belgia (620 de km), Luxemburg (73 de km), Germania (450 de km), Elveţia (572 de km), Italia (515 km), Monaco (4,5 km), Andora (57 de km) şi Spania (650 de km). Franţa are frontiere cu Brazilia (700 de km), Surinam (520 de km) şi o frontieră nematerializată cu Antilele Olandeze (10,2 km) în Insula Sfântul Martin.

Franţa posedă o largă varietate de relief, de la câmpiile din nordul şi vestul ţării până la lanţurile muntoase din sud (Munţii Pirinei) şi sud-est (Munţii Alpi), aceştia din urmă având cel mai înalt punct din vestul Europei, Mont Blanc (4.810 de metri). Mai există regiuni muntoase cum ar fi Masivul Central sau Munţii Vosgi, precum şi largi bazine ale unor râuri cum ar fi Loara, Ronul, Garonne şi Sena.

Suprafaţa totală a Franţei metropolitane este de 551.659 de km², Franţa fiind clasată astfel ca al 47-lea stat după suprafaţă. Suprafaţa totală, ce cuprinde toate regiunile, colectivităţile şi teritoriile de peste mări, este de 674.843 de km², ceea ce reprezintă 0,45% din suprafaţa totală a uscatului de pe Pământ. Zona Economică Exclusivă a Franţei o clasează pe aceasta pe locul al doilea, după Statele Unite şi înaintea Australiei cu o suprafaţă totală de 11.035.000 de km², ceea ce reprezintă 8% din totalul Zonelor Economice Exclusive.

1.2. Mediul natural

Relieful variat seamănă cu un uriaş amfiteatru, format din trepte ce scad altitudinal spre V (Oceanul Atlntic) si N (Bazinul Parizian). Dincolo de valea Ronului se întalnesc munţi tineri formaţi în orogeneza alpine: Alpii Francezi cu relief glaciar, Alpii Maritimi si Alpii Savoici cu înălţimi mari ce culminează cu Vf. Mont Blanc (4.807 m) – punctual cel mai înalt al ţării. În S sunt Munţii Pirinei, iar la N de Alpii Savoici se află Munîii Jura. Zonele cele mai joase corespund bazinelor si culoarelor depresionare : Bazinul Parizian, străbătut de Sena, Câmpia Loirei, străbătută de râul Loira, culoarul Ron-ului (între Masivul Central si Alpii Francezi).

Reţeaua hidrograficî este densa, legata printr-un sistem de canale (4.600 Km) şi orientate spre Oceanul Atlantic şi pe Marea Mediterană. Există numeroase lacuri, mai mari fiind Leman / Geneva (522 Km2, la granita cu Elveţia), Bourget şi d’Annecy. Peste 1/4 din teritoriu este acoperit de păduri de stejar, fag şi conifere, în Insula Corsica dominant fiind Maquisul mediteranean. Există în Alpi şi în Pirinei numeroase rezervaţi ce protejează elemente rare din flora si fauna, inclusiv animale aclimatizate, precum muflonul, cerbul sika, capra neagra etc. Clima este temperat-oceanica, cu precipitaţii mai bogate în V şi în munţii înalţi şi meditereaneană pe litoralul sudic.

1.3. Mediul politic

Republica Franceză este o republică unitară semi-prezidenţială cu puternice tradiţii democratice conform Constituţiei celei de A Cincea Republici Franceze aprobată prin referendum în 28 septembrie 1958. Puterea executivă este reprezentată de Preşedinte, ales prin sufragiu universal pe o durată de 5 ani, şi de Guvern condus de un Prim Ministru numit de către preşedinte. În prezent, preşedinte este Nicolas Sarkozy, în funcţie din 16 mai 2007, iar prim-ministru este François Fillon, în funcţie din 17 mai 2007. Puterea legislativă este reprezentată de Palamentul Francez, bicameral, compus din Adunarea Naţionala şi Senat.

Principalele grupuri parlamentare sunt organizate în jurul a doua grupări politice opuse: gruparea de stânga organizată în jurul Partidului Socialist (“Parti Socialiste”) şi gruparea de dreapta organizată ăn jurul UMP (“Union pour un Mouvement Populaire”). Partidul de extremă dreapta este Frontul Naţional (“Front National”) este actualmente al treilea partid francez, cu o cotă relativă constantă de peste 10% din voturi.

Franţa este membra a Cosiliului Europei, membră fondatoare a Uniunii Europene, a zonei Euro şi a Spaţiului Schengen. Este deasemenea unul din membrii fondatori ai O.N.U. şi unul din cei cinci membri permanenşi ai Consiliului de Securitate O.N.U.

Din punct de vedere militar, Franşa este membră a O.T.A.N. şi este una din cele şapte ţări deţinătoare în mod oficial ale bombei atomice.

1.4. Mediul social

La 1 ianuarie 2008 se estima că Franţa a avut o populaţie totală de 63.753.140 locuitori, din care 61.875.822 în Franţa metropolitană.

După cetăţenie, la 1 ianuarie 2005 o proporţie de 90,0% din locuitorii Franţei erau francezi din naştere, 4,3% dobîndiseră ulterior cetăţenia franceză şi 5,7% erau străini.

Cele mai mari densităţi ale populatiei se înregistrează în regiunea pariziană (890 locuitori/km² ,adică 2% din suprafaţa Franţei şi 19% din populaţia ţării), în regiunea Nord-Pas de Calais (320 locuitori/km²), Marseille-Nice (290 locuitori/km²), Lyon-St Etienne (280 locuitori/km²) şi în Alsacia (196 locuitori/km²). Valori mult sub media pe ţară se întalnesc în Auvergne şi Franche-Comté (50-70 locuitori/km²), în Champagne-Ardenne (52 locuitori/km²), în regiunea Limousin (43 locuitori/km²) şi în insula Corsica (30 locuitori/km²).

Cultele prezente în Franţa sunt : catolicism 90%, protestantism, islamism şi iudaism.În anul 2008 venitul mediu al unui cetăţean francez era de 22110 euro.

1.5. Mediul economic

Franţa este membra G8, grupul celor mai industrializate naţiuni, fiind considerate în 2005 ca cea de a şasea economie mondiala după Statele Unite, Japonia, Germania, China şi Regatul Unit. Franţa este una dintre cele 11 ţări din Uniunea Europeană care a lansat moneda Euro la 1 ianuarie 1999, aceasta înlocuind complet Francul Francez la începutul anului 2002.

Industria are un ridicat nivel tehnologic, competitiv mai ales în aeronautică, material rulant, energie nucleară şi industrie alimentară. În anul 2004 Franţa a fost cel de al 5-lea exportator mondial şi cel de al 4-lea importator mondial de bunuri fabricate. Franţa este principalul producător şi exportator agricol din Europa si al doilea exportator mondial de produse agro-alimentare după Statele Unite, principalele produse de export fiind: grâu, pasaret, produse lactate, carne de vită şi porc, precum şi renumitele vinuri franţuzeşti.