Asezare geografica La confluenta Bistritei Aurii cu Dorna se gaseste asezat orasul Vatra Dornei, in inima unui mirific si interesant sistem depresionar. Orasul este situat la altitudinea de 802 m, in zona de interferenta a paralelei de 47?22'00'' cu meridianul de 25?22'21''. De aici, drumurile se ramifica in patru directii diferite si anume in amonte pe firul Bistritei se gasesc localitatile Iacobeni, Ciocanesti, Carlibaba; in amonte pe raul Dorna se insira Dorna Candrenilor si Poiana Stampei, tot in amonte pe Neagra, localitatile Sarul Dornei, Neagra Sarului, Panaci si in aval pe Bistrita, Comuna Dorna Arini continuata cu Crucea pana la Brosteni. Privilegiul de a fi un tinut compact a avut darul sa mentina unitatea traditiilor specifice economice si culturale ale bastinasilor. Suprafata Tarii Dornelor este de 1100 km2, depresiunea avand 435 km2 si rama montana 665 km2 si este cuprinsa intre 47?20' si 47?34' latitudine nordica si 25?-25?22' Suhard, situat in partea centrala a grupei nordice a Carpatilor Orientali ocupand o suprafata de circa 325 km2, are o orientare generala NV - SV masurand 35 km, culme ce se prelungeste de-a lungul malului drept al Bistritei Aurii. Suhardul este delimitat de o serie de vai, depresiuni sei adanci, fapt care confera o individualitate pregnanta. Valea Bistritei Aurii se interpune intre Suhard, Zimbroslava si Muntii Tibau, Obcina Mestecanis si Masivul Giumalau. In partea de NV - pasul Rotunda (1271m) este o puternica inflexiune intre Masivul Suhard si Muntii Rodnei, Izvoarele Somesului Mare, pasul Suhard (1150m) Cosnei pana la iesirea din depresiune formeaza limita spre Muntii Bargaului de sud, Depresiunea Dornelor cu compartimentele sale Poiana si Dorna se intercaleaza ca un spatiu intins intre Suhard si Muntii Calimani, cel mai grandios edificiu vulcanic din tara noastra. Reprezentand o limita claraa spre SV, pe o lungime de 22 km Valea Cosnei are un talveg ce coboara de la 1150m, la 860m in punctul de confluenta cu Dorna. La randul ei, Dorna, de la confluenta cu Cosna pana la Vatra Dornei curge in zona limitei sudice cale de 15 km. La confluenta Dornei cu Bistrita Aurie se afla cea mai coborata portiune din zona Masivului Suhard reprezentand 791 m altitudine absoluta. Masivul Suhard este o prelungire a samburelui cristalin al Muntilor Rodnei cu modificarile survenite continuu in decursul timpului in constitutia geologica. Muntii Bargaului, spre vest prezinta culmi putin inalte netezite de circa 1100 m si vai largi cu terase. Se inalta din loc in loc mai multe maguri vulcanice de andezite, conice cu versanti povarniti, bine impaduriti. Alte culmi muntoase, de aceasta data spre sud, reprezinta aripa dinspre nord a Muntilor Calimani care inchide imensul crater (10-12 km). Aceste culmi cuprind Pietrele Rosii, 12 Apostoli, Lucaciu, Serba, Dealu Negru. Lungimea totala a culmii este de circa 25 km, iar latimea cuprinsa intre 3-6 km. Orientarea este SV-NE. Structura geologica este de data aceasta de origine vulcanica cu modificarile survenite in decursul timpului. Ceea ce atrage atentia la acest masiv este profilul greoi si asimetria sa. Muntii Bistr itei Mijlocii, dispusi sub forma unui lant continuu sunt dispusi intre depresiunea Sar, Valea Neagra a Brostenilor, valea Bistritei. Culmea principala are mai multe varfuri: Pietrosul 1794m, Scaricica, Barnarul, Grinties, iar in sudul lor varful cel mai inalt - Budacul 1864m. Masivul Giumalau cu forme de relief domoale este format din sisturi cristaline cu o inaltime de 1857m si se continua pana la culmea Mestecanis care are o altitudine medie de 1150m, cu varful Dadu de 1515 m. Cadrul natural Teritoriul administrativ al orasului, in suprafata de 14.434 ha, este format din 4 localitati: municipiul Vatra Dornei propriu zis si trei localitati componente cu caracter rural (Argestru, Rosu si Todireni) si se desfasoara intre extremitatea estica a muntelui Suhard, extremitatea sudica a masivului Giumalau si jumatatea nordica a Masivului Calimani. Municipiul Vatra Dornei se afla intr-o depresiune intramontana de origine tectonico-vulcanica, una dintre cele mai interesante si mai pitoresti depresiuni din tara noastra. Natura imprejurimilor cat si cea a locurilor este, prin peisajele unice, de o frumusete rara. Exista doua parcuri: parcul stabilimentului balnear cu suprafata de 50.3 ha amenajat cu alei si ingrijit dupa canoanele arhitecturii peisagistice, iar altul pe Runc. Spre apus se afla muntele Ousorul de langa Dorna Candrenilor, care se aseamana prin forma sa regulata cu un con. In partea de rasarit a orasului se profileaza Barnarelul inalt de 1328 m. De pe culmea lui orasul apare ca o cetate, cu casele gramada, prin mijlocul carora curge raul Dorna. Alte privelisti deosebite le ofera Pietrosul Bistritei (1792m.), terminat spre varf cu stancile care i-au dat si numele. Alt munte cunoscut este Giumalau (1859 m.) acoperit pana la altitudinea de 1600 m cu paduri, dupa care urmeaza jneapanul. La poalele lui curge raul Bistrita, al carui curs urmandu-l cu privirea, ofera mai la vale perspectiva Raraului (1653 m) si a Pietrelor Doamnei (stanci inalte de calcar cu infatisarea unor ruine de cetate). Din muntii Calimani se vad de pe varful Diecilor (1301 m.) in zilele senine platoul format de varful Negoiu Unguresc (2081 m.) si varful Pietrosul (2100 m.), precum si Calimanul Cerbului (2013 m.). Vatra Dornei este strabatuta de apele Dornei si Bistritei care se unesc la periferia orasului in punctul numit Chilia. Dorna are un curs vioi, cu afluenti iuti si in drum spala vai acoperite cu pasuni bogate, constituindu-se o adevarata alee naturala, marginita de salcii cu privelisti unice in vremea apusurilor de soare.
Mica Enciclopedie de Balneoclimatologie a Romaniei, Berlescu Elena, (1996), Editura ALL, Bucuresti; Memoria Dornelor - ed. III de Petru Taranu Romania Balneara - de prof. dr. med. Nicolae Teleki si Dr. med. Laviniu Munteanu, Sorin Bibicioiu Muntii nostrii - D. Oncea, C. Swizewski -Editura Sport-turism Bucuresti Geografia Romaniei , (1983) vol. I, Geografia fizica, Editura Academiei Romane , Bucuresti Relieful Romaniei , Posea Gh, Ielenicz M , Popescu N. - Editura Stiintifica , Bucuresti Recensamantul general al populatiei si locuitorilor Romaniei din 2002 Geografie , Posea Gh, Ielenicz M, (1999) Editura Eficient , Bucuresti Dealurile si podisurile Romaniei, Ielenicz, M. (1999), Editura Fundatiei "Romania de maine", Bucuresti. Carpatii si Subcarpatii Romaniei, Pop Gr. (2000), Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca. Orasele si organizarea spatiului geografic, Ianos, I. (1987), Editura Academiei Romane, Bucuresti. Geografia turismului romanesc, Cocean, P. (1997), Editura Focul Viu, Geografia populatiei si asezarilor umane, Cucu, V. (1981),Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).