Plan de Reamenajare a Zonei Pietrele lui Solomon

Descrierea zonei

În partea de vest a Braşovului pot fi văzuţi doi munţi, denumiţi "Pietrele lui Solomon" care reprezintă punct de atracţie turistică atât pentru localnici, cât şi pentru cei veniţi din alte oraşe sau ţări. Aceşti doi munţi străjuiesc partea veche a Braşovului, fiind mărturia vie a vremurilor apuse care amintesc de istoria îndepărtată a Braşovului. Se află situaţi în zona „Între Chietri”, cu vedere directă înspre nord-estul Tâmpei şi spre dealul Stejeriş. Peisajul este copleşitor de frumos şi la fel de plin de legendă şi istorie.

Valea dintre cei doi munţi stâncoşi este exploatată la maxim în sezonul cald de către turiştii sau localnicii dornici de peisaje spectaculoase de munte. Locul este amenajat cu grătare în piatră, mese şi bănci din lemn masiv, chiar şi pentru copii există un leagăn şi un balansoar. Falezele de calcar sunt ideale pentru plimbări relaxante pentru amatori, precum şi pentru escalade sportive pentru cei avizaţi, aici existând multe trasee de escaladă amenajate.

Locul este situat la ieşirea din Şcheii Braşovului. Din Piaţa Unirii se poate ajunge pe un drum pietruit de 2 km.

Oferta turistică

Oferta turistică a zonei Pietrele lui Solomon este extrem de variată şi de atractivă. Ea poate atrage foarte mulţi turişti cu aşteptări şi pasiuni din cele mai variate.

Peisaje diverse de o rară frumuseţe pentru iubitorii de natură şi trasee pentru pasionaţii de drumeţii montane. Atracţia majoră a acestui tip de turism este libertatea de a cunoaşte îndeaproape pădurile, poienile sau văile încântătoare, de a admira de la înălţime piscurile semeţe şi munţii în toată splendoarea lor. La aceste drumeţii pot participa toţi iubitorii muntelui, vârsta nefiind un obstacol în admirarea frumuseţilor naturii.

Trasee de alpinism pentru turiştii care simt nevoia de adrenalină şi practică escalada pe crestele montane.

Legenda

Legenda spune că un rege ungur numit Solomon a fost alungat de mama sa pentru că şi-ar fi omorât fratele şi ar fi fost blestemat de aceasta să moară de îndată ce va fi vazut de către un om de rând. Solomon a fugit călare pe calul său şi s-a refugiat în această zonă a ţării noastre. S-a urcat în galop cu calul până în vârful muntelui şi văzând un pastor, de frică de a nu fi vazut de acesta şi astfel riscând să moară, a bruscat calul dorind sa facă cale întoarsă. Calul însa s-a dezechilibrat şi a căzut în prăpastie. În locul în care a căzut, muntele s-a despicat în două şi astfel au aparut aceste două stânci. Solomon s-a prins de un copac şi la rădăcinile acelui copac şi-a aşezat coroana de pe cap pe care nu se mai considera demn să o mai poarte.

De aceea, se spune că vechea emblemă a Braşovului este coroana cu rădăcini, care se poate vedea pe clădirea Muzeului Judeţean din Piaţa Sfatului. Numele lu Solomon a ramas în conştiinţa populară pentru că se suprapune numelui biblic de Solomon, fiul lui David, însă nu este vorba de acelaşi personaj. În limba iudaică, Solomon se traduce prin înţelepciune, astfel încât Pietrele lui Solomon se traduc prin Pietrele Înţeleptului, înţelepciune pe care Solomon din legendă a căpătat-o în ultimele clipe de viaţă.

Tradiţie

În prima duminică după Paşte (Duminica Tomii), atât braşovenii cât şi turiştii pot asista la un spectacol ce îmbină în egală măsură elemente de mit, folclor, ceremonial şi magie. Este vorba despre defilarea junilor şi manifestarea obiceiurilor pe care aceştia le-au moştenit din timpuri străvechi. Junii simbolizează cetele de "flăcăi" care erau luate din sânul familiei şi duse la Pietrele lui Solomon o perioadă de timp, unde erau supuşi unui antrenament dur pentru apărarea cetăţii Braşovului. Un număr semnificativ de bărbaţi (de toate vârstele), îmbrăcaţi în port tradiţional şi călare, au coborât din Şcheii Braşovului, de la Pietrele lui Solomon, spre centrul vechi al cetăţii. Există mai multe grupuri de juni, după cum urmează: Junii Tineri, Junii Curcani, Junii Bătrâni, Junii Dorobanţi, Junii Albiori, Junii Roşiori şi Junii Braşovecheni.

În dimineaţa Duminicii Tomii, Junii coboară călare în cetate, se îndreaptă spre Piaţa Unirii, aici înconjoară de trei ori statuia Eroului Necunoscut, iar în faţa bisericii Sfântului Nicolae, preotul paroh le sfinţeşte steagurile printr-o scurtă slujbă. Urmează încolonarea celor 7 grupuri de juni (150-200 de bărbaţi) într-o ordine devenită lege, iar coloana este deschisă de fanfară. Junii mai fac un popas la Troiţa Căpitanului Ilie Birt, unde fiecare grup cântă "Hristos a înviat", apoi pornesc încolonaţi spre Pietrele lui Solomon.

Odată ajunşi la Pietrele lui Solomon, Junii şi toţi invitaţii lor se răspândesc pe cele două platouri şi începe petrecerea în mijlocul naturii cu ieşirea la horă şi aruncarea buzduganului de către toţi junii pe fundalul muzical numit "Hora Junilor". Înainte de apusul soarelui junii se încoloneaza călare în aceeaşi ordine şi pleacă înapoi în cetate, fiind primiţi "cu porţile deschise".

Cronicarul sas, Julius Teutsch spunea despre juni că „trebuie priviţi ca un rest de epocă păgână, o străveche serbare de primăvară, care serbează reînvierea naturii, învingerea soarelui asupra asprimii şi gerului iernii, începutul vieţii noi... iar serbarea trebuie considerată ca un cult religios precreştin, confirmată şi de împrejurarea că ea se petrece tot timpul pe dealuri, fiind un obicei cunoscut încă de la daci”.

Proprietăţile balneo-climaterice ale zonei

Au fost efectuate investigaţii de către specialişti în mineralogie, geomorfologie şi balneo-climatologie şi s-a dovedit că Pietrele lui Solomon au proprietăţi naturale balneo-climaterice prin prezenţa în exces a oxigenului datorat pădurii. Apa care trece printre Pietrele lui Solomon ar putea avea efect terapeutic în bolile cardio-vasculare, fiind uşor radioactivă.