Piața turistică a Austriei

Asezare

Austria este situata in Europa Centrala, invecinandu-se cu Germania (816 km), Cehia (500km), Slovacia (68km), Ungaria (340km), Slovenia (311km), Italia (415km), Elvetia (165km), Liechtenstein (34,9km)

Suprafata Austriei este de 83 859 km

Populatia 8 140 000 locuitori

Diviziuni administrative: 9 provincii federale= Bundeslander

Sarbatoarea nationala: 26 octombrie(aniversarea adoptarii Legii Constitutionale-1955)

Istorie

Locuit de iliri, apoi de celti, tinutul dintre Dunare si Alpi face parte, in secolul I iHr- 5 dHr, din provinciile romane Raltia, Noricum si Pannonia. La sfarsitul secolului VIII, teritoriul Austriei, locuit de triburi germanice, intra in componenta statului francez, ulterior a Imperiului Romano- German.

In stapanirea dinastiei de Habsburg intra in secolul XVI Bohemia, Moravia, Silezia si Ungaria Occidentala, Imperiul Habsburgic devenind astfel un stat multinational si totodata o mare putere europeana. Dupa destramarea Imperiului Austro-Ungar si abdicarea imparatului Carol I de Habsburg, este proclamata la 12. 12. 1918 Republica Austria, stat federal, ale carui granite sunt stabilite la 10. 09. 1919 prin Tratatul de la Saint- Germania- en- Laye. Austria este ocupata si transformata la 11. 03. 1938 in provincie a Germaniei naziste (sub numele de Ostmark).

La 4. 02. 2000 Wolfgang Schussel, lider al Partidului Populist, depune juramantul in calitate de nou cancelar al Austriei in fruntea unui guvern de coalitie alcatuit impreuna cu extremistii Partidului Libertatii.

Relief

Tara muntoasa, circa 2/3 din teritoriu aflandu-se la altitudini de peste 500m si 40% la peste 1000m, altitudinea medie este de 1000m. Relieful muntos (Prealpii si Alpii, orientati E-V) acopera aproape - din suprafata tarii, campia reducandu-se la un culoar subalpin care insoteste Dunarea si la Burgenland, o parte din Campia Panonica. In apocaliptica infruntare dintre Alpi si Masivul Boemiei, in care s-au sfaramat si au pierit sub mari uriase intinderi ale uscatului, aflam explicatia structurii geologice a Austriei, atat de variata, in raport cu teritoriul sau restrans. Relieful teritoriului austriei este puternic framantat, fiind dominat de sirurile si masivele tinere ale Alpilor, respectiv de ramificatii ale Alpilor rasariteni. Cele doua lanturi in care se bifurca Alpii rasariteni au structuri si infatisari diferite:

1. lantul nordic este alcatuit din roci calcaroase si dolomite, cel sudic din roci cristaline, gneis, granit si sisturi cristaline.

2. lantul sudic denumit si Alpii Centrali- datorita pozitiei sale in economia generala a Alpilor, are forme mai putin ascutite, in ciuda inaltimilor sale mai mari.

In Vorarlberg cele doua lanturi se innoada, fiind despartite doar prin valea ingusta a raului Aflentz. Landul Vorarlberg este dominat de doua masive aflate la sud, de Alpii Centrali, prin marele ax longitudinal alcatuit de vaile Inn- Salzach- Enns- Salza. Catena Alpilor Centrali, sectionata de catre cursurile de apa in numeroase masive, se intinde pe o distanta de 400 km, depasind adeseori chiar si 3500km, spre deosebire de Alpii calcarosi care nu se ridica nici pana la 3000m.

Clima

Prin asezarea ei, Austria ar trebui sa beneficieze in chip firesc de clima moderata a Europei centrale, dar desi aceasta reprezinta elementul caracteristic esential el este amendat de o serie de factori locali provocati de relieful alpin, dintre care trebuie retinute in primul rand: fenomenul obisnuit al zonalitatii climatice verticale, al expozitiei pantelor, al vanturilor locale- briza de munte si Fohnul.

Temperatura medie inregistrata este de - 1,9 C in ianuarie si 18,1C in iulie la Salzburg si - 2 C in ianuarie si 21 C in iulie la Viena.

Precipitatiile scad in general de la Vest la Est, fiind mai bogate, in zonele periferice montane (peste 2000mm/an); cele mai scazute se inregistreaza in regiunile lacului Neusiedler (sub 600 mm/an).

Desi umiditatea, precipitatiile si nebulozitatea sunt si ele influentate de altitudine, crescand odata cu ea, varfurile inalte sufera de lipsa precipitatiilor abundente.

Reteaua hidro

Austria isi imparte apele intre doua bazine: al Dunarii si al Rinului. Cursurile principale de apa au sapat vaile longitudinale, de-a lungul carora se intind magistralele rutiere si feroviare, respectiv Dunarea in primul rand, apoi sistemul Inn- Salzach- Enns- Salza; sistemul Mur- Murz si Drava. Toate cursurile de apa ale Austriei au ape bogate si diferente de nivel mari, reprezentand impreuna cu lacurile, o insemnata rezerva de -carbune-.

Vaile longitudinale si principalii afluenti ai Dunarii sunt in dreapta ei si reprezinta inca un punct de atractie al tarii. Majoritatea raurilor care se unesc cu Dunarea sunt ape de munte bogate in resurse hidroenergetice, unele Inn, Salzach, Enns si Drava au cu deosebire valea larga cu terase ample, cultivate si populate.

Lacurile, prin adancimea si forma alungita tradeaza la cele mai multe ori originea lor glaciara. Cel mai mare lac este Attersee, iar cel mai adanc - Traunse, se afla in Salzkammergut. Apa unor lacuri ca Traunsee, Achensee si Gosausee este folosita ca sursa de energie electrica.

Ghetarii- aceasta masa de apa solida reprezinta in Alpii Austriei, peste limita zapezilor eterne o suprafata destul de importanta. In grupa Otzhal ghetarii ocupa 15% din suprafata.

Vegetatia si fauna

Austria este una dintre cele mai impadurite tari europene, circa 2/5 din suprafata tarii, cu specii caracteristice Europei Centrale, se adauga pajisti alpine in zona montana inalta si vegetatie de stepa in campie.

Fauna specifica asociatiilor vegetale respective. Se gasesc numeroase zone ocrotite.