Pais basco

Traversată de paralela 43º, Ţara Bascilor este situată în extremul occidental al Munţilor Pririnei şi este scăldată de apele Golfului Bizkaia (Marea Cantabrică). Acesta este locul în care poporul basc a continuat să existe ca şi comunitate de-a lungul mileniilor, deoarece se presupune că bascii şi laponii sunt supravieţuitori ai perioadei paleotitice superioare, fiind, cu siguranță, predecesori ai celor trei tipuri de europeni de la sfârşitul neoliticului şi începutul epocii de bronz: aşa-numitul tip nordic, cel mediteranean şi cel alpin.

În acest spaţiu geografic şi-a păstrat propria limbă, “euskera” (limba

bască), probabil cea mai veche limbă de pe continentul european.

Ocupă o suprafaţă de 20.664 km² şi are aproximativ trei milioane

de locuitori. Este vorba, aşadar, de un popor mic şi vechi, cu o

puternică identitate proprie, având o istorie şi o cultură aparte.

Clima sa este temperată, fără mari variaţii de temperatură, dar

destul de ploioasă (2.000 mm/ an în zonele umede şi 500 mm

în lunca râului Ebro). Se disting trei tipuri de climă: subalpină

în zona Pirineilor, atlantică sau temperat-umedă pe coastă şi

mediteranean-continentală în sudul provinciei Araba, centrul şi

sudul Navarrei (călduroasă vara, rece iarna)

Economia

Economia bască s-a transformat dintr-o economie preponderent

În ultimii treizeci de ani ai secolului XIX a avut loc industrializarea

Ţării Bascilor peninsulare. Siderurgia, prelucrarea metalelor,

construcţiile navale, companiile de navigaţie, bunurile de

producţie, maşinile-unelte, industria chimică, fabricile de hârtie,

industria auxiliară a automobilului, cauciucul, etc., erau sectoare

industriale tradiţionale în Euskadi.

Repartizarea geografică s-a uniformizat foarte lent. Industrializarea

s-a extins în secolul XIX dinspre malul stâng al râului Nervion

la trecerea sa prin zona metropolitană a oraşului Bilbao, spre

restul provinciei Bizkaia, şi, cu deosebire, în ţinuturile provinciei

Gipuzkoa. Araba, împreună cu Navarra, au cunoscut schimbări

importante ulteror, în anii ´50 şi ´60 ai secolului XX.

Cu toate acestea, în Euskadi întâlnim o agricultură rentabilă, mai

ales în Araba (cu precădere cartofi şi viţă de vie). De la păstorit,

care nu a dispărut însă, s-a făcut trecerea la creşterea animalelor

în ferme.

Reducerile şi limitele impuse capturii de peşte prin rezervele

de ape jurisdicţionale (200 mile) şi epuizarea resurselor de

peşte, au afectat rentabilitatea activităţii de pescuit şi numărul

ambarcaţiunilor.

Criza economică de la sfârșitul anilor 70 şi deschiderea economică

au avut un efect foarte negativ asupra economiei basce,

închizându-se întreprinderi şi chiar sectoare aproape în totalitate

(marile combinate siderurgice, întreprinderi de prelucrare a

metalului şi bunuri de producţie, construcţii navale, etc

Rata şomajului era de două ori mai mare decât în Uniunea

Europeană. Chiar şi în prezent, se pot vedea consecinţele acestui

fenomen în anumite zone. Plecând de la un PIB al Comunităţii

Autonome Ţara Bascilor reprezentând 7,5 din cel spaniol la

sfârșitul anilor 60, în 1990 valoarea sa coborâse mai mult de un

punct şi jumătate.

Criza a început să scadă în intensitate de abia începând din anul

1993, ca urmare a diversificării economiei. Putem vorbi despre

o economie deschisă spre exterior, mai puţin specializată şi

vulnerabilă decât cea anterioară.

În 1975, Produsul Intern Brut era de circa 8.030 milioane de euro,

provenind în principal din industrie, care ocupa peste 50% din

populaţia active.

Treizeci de ani mai târziu, cu o populaţie asemănătoare, care

reprezintă 4,8% din populaţia spaniolă, PIB-ul anului 2005 era

de 57.548 milioane de euro exprimat în preţuri curente, creştere

datorată, în principal, dezvoltării sectorului serviciilor, care deja

ocupă mai mult de 60% din populaţia activă, dar şi menţinerii

sectorului industrial.

Din cele 51.340,7 milioane de euro reprezentând valoarea

adăugată brută (PIB minus impozitul pe produs), 29,27% revine

sectorului industrial, 60,8% serviciilor, 8,9% construcțiilor iar 1%

sectorului primar.