Muzee și expoziții în Muntenia și Oltenia

Muzeele românesti au luat fiinta la începutul secolului al XIX-lea ca depozitar al memoriei al acestor meleaguri dând relevanta faptelor, evenimentelor si personalitatilor. Sectiunile muzeelor sunt arheologie, istorie de la perioada Paleolitica pâna în timpurile moderne, istoria orasului, galerii de arta, case memoriale.

Memoria acestor meleaguri carora „nimic nu le lipseste ca sa fie o unitate complexa, multilaterala în chipurile si darurile care o alcatuiesc” (Dumitru Staniloaie), exponatele acestor muzee dau relevanta faptelor si evenimentelor petrecute aici de-a lungul timpului, ca si personalitatile care au luat parte la ele.

"Muzee din România" prezinta, în mod interactiv si in format multimedia (text, imagine, explicatii sonore), exponatele muzeale continând informatii detinute de muzee, cum ar fi: istoria României, din perioada paleolitica pâna în timpurile moderne, arheologie, stiintele naturii, arta, arhitectura urbana si rurala, etnografie etc.

Descrierea regiunii

Cele doua provincii istorice Muntenia si Oltenia se afla situate in sudul tarii, intre creasta muntilor Carpati si marele fluviu Dunarea.

Vizitatorii pot intalni in zona peisaje naturale foarte variate, de la cele de lunca (Lunca Dunarii), depresiuni, dealuri inalte si munti cum sunt: Fagaras - cei mai inalti din Romania, Parang, Retezat, Godeanu sau cu fenomene carstice, stanci cu forme antropomorfice - Sfinxul si Babele din Bucegi, Porumbelul si Ursul din Ciucas, pesteri, chei si poduri naturale.

Numeroase lacuri glaciare in zona muntoasa sau saline in zona deluroasa ofera posibilitati de aplicare a sporturilor nautice, pescuitului, sejurului de odihna si cura balneara. Existenta unor bogate izvoare de ape minerale si termale a dus la dezvoltarea pe Valea Oltului a unei salbe de statiuni balneare (Olanesti, Calimanesti, Caciulata, Govora s.a.), iar in Subcarpati statiunile Slanic Prahova, Pucioasa, Telega, Sarata Monteoru.

Bucuresti, capitala Romaniei, un adevarat "oras gradina", adaposteste numeroase muzee si monumente istorice, iar in imprejurimi palate si manastiri, lacuri de agrement ca cele de la Snagov, Caldarusani, Mogosoaia, Cernica, Pustnicul.

In zona rurala poate fi admirata o extraordinara arhitectura populara (in lemn, piatra sau combinatie a celor doua), foarte bine pastrata in satele de deal si munte (case cu pridvor, porti monumentale, un frumos mobilier taranesc). Aceeasi vocatie pentru frumos o vadeste ceramica populara (Oboga, Horezu), arta tesutului de covoare si de alte articole pentru locuinta, costume populare etc.

BUCURESTI

Bucuresti, scurta povestire despre o lunga istorie.

Orasul Bucuresti, Capitala Romaniei, este asezat in vestul Campiei Baraganului, in partea de sud a tarii. Din Codrii Vlasiei, in mijlocul carora a fost intemeiat, nu se mai pastreaza astazi decat petece izolate de padure in jurul lui. Desi este un oras de campie, care in partile sale mai inalte, nu atinge altitudinea de 100 m, Bucuresti are un relief placut, cu usoare coline si depresiuni. Raul Dambovita traveseaza orasul, iar salba de lacuri formate, in jurul orasului, de raul Colentina, aduce umezeaza in verile fierbinti.

Casa Memorială "George şi Agatha Bacovia"

Cu putin timp in urma, s-au implinit 50 de ani de la disparitia poetului George Bacovia. Aceste randuri se vor un omagiu adus aceluia care, prin versurile sale, ne-a redat imagini inedite, de autentica plasticitate, ce curg pe melodii interioare, cum este acea bijuterie poe¬tica – Note de primavara – din volumul Scantei galbene:

“Verde crud, verde crud

Mugur alb, si roz si pur,

Vis de-albastru si de azur,

Te mai vad, te mai aud!”

Pe versuri bacoviene

Cuplul poetic, George si Agatha Grigorescu-Bacovia, multa vreme sicanat de obligatiile profesionale (sotia a facut naveta la Bacau!), a reusit sa se stabileasca definitiv in Bucuresti, in anul 1933. Casa, o constructie miniaturala, numai cu parter, restransa ca dimensiuni, aflata intr-un cartier marginas al Capitalei, in zona Soselei Giurgiului, denota starea materiala precara a familiei.

In curte, este asezat bustul poetului.

In hol, descoperim portretul lui Bacovia, in ulei, expus alaturi de tablourile parintilor, numeroase fotografii ale scriitorului, exemplare din revista Muzica si documente publicitare privind sarbatorirea aniversarilor lui, partituri ale unor cantece pe versuri bacoviene. Tot aici se afla un cap al poetului sculptat de Ion Crisan si o macheta in ghips a unui proiect de monument pentru orasul Bacau, executata de Milita Petrascu.

Orfana Agatha Grigorescu

Agatha Grigorescu-Bacovia s-a nascut in 1895, la Mizil. A avut o viata zbuciumata; orfana, nu si-a putut continua studiile. S-a instruit prin lectura. A fost functionara. Descoperindu-si darul de a face versuri, a lucrat la o revista literara. Abia la 23 de ani si-a inceput liceul, pe care l-a continuat cu Facultatea de Litere si Filosofie, absolvita in 1927. In 1928 s-a casatorit cu G. Bacovia.

Agatha a debutat in literatura, la revista Scena, cu un poem in proza: Cand n-oi mai fi (1918). Peste un an, a mai publicat o poezie. Toata creatia ei poetica este o palida imitatie simbolista. Inainte de a se stinge, avea in manuscris un poem, De-a lungul veacurilor, de peste 1300 de versuri