Serviciile si sectorul tertiar Viata economica in ansamblul ei este de natura unei serviri:acceasta poate implica si procese de productie materiala,dar intotdeauna implica activitati de servire propriu-zisa.Rezulta de aici rolul central al serviciilor,prisma prin care sectorul tertiar trebuie analizat.Majoritatea serviciilor persista in societate ca potentiale aflate la dispozitia societatii gata pentru a fi in folosul beneficiarului.Faptul ca unele parti din activitatea economica in ansamblul ei se pot organiza prin optimizari tehnologice si atinge mari productivitati nu inseamna ca in ansamblul ei social prestatia in cauza nu pastraza elemente de servire propriu-zisa. Studii au scos in evidenta relativa problema a productivitatii scazute sau incet crescatoare in servicii,ignorindu-se astfel faptul ca marile productivitati inregistrate pe anumite portiuni ale procesului economic nu puteau fi realizate fara mentinerea activitatilor cu productivitati mai scazute. Rolul sectorului tertiar: -a permis si permite aparitia noului-inclusiv de noi ramuri de activitate -asigura chiar existenta si functionarea altor sectoare -asigura productivitate mare in alte ramuri Aici pot interveni o serie de comentarii in legatura cu rolul special al serviciilor intelect-intensive.Nu detaliem subiectul,limitandu-ne la redarea,pe baza surselor citate. In legatura cu factorul munca,intereseaza toate legaturile,influentele si implicatiile sectorului tertiar asupra acestuia.La aceasta abordare din punct de vedere strict economic trebuie adaugate si alte probleme conexe,dintr-un punct de vedere socio-economic si chiar socio-uman,privind timpul liber al omului,al oamenilor in general,nivelul venitului si deci standardul de viata in cadrul si sub impactul sectorului tertiar si trtiarizarii,perspectivele societatii omenesti si speciei umane. Problemele care influenteaza sau sunt influentate de forta de munca,sunt strans legate intre ele.Astfel,problema ocuparii se afla in imediata legatura cu aceea a asigurarii unor venituri precum si cu aceea a timpului liber-deci,direct si inddirect,cu problema calitatii vietii,la nivel individual si social. Locul si rolul serviciilor in economia moderna In economiile dezvoltate productia materiala de calitate superioara si bunurile satisfac trebuinte noi, diversificate. Nevoile individuale si sociale, in permanenta dinamica au determinat necesitatea dezvoltarii serviciilor mai rapid decat viteza de diversificare a bunurilor materiale. Preponderent economia moderna este producatoare si consumatoare de servicii. Dinamica nevoilor a influentat diviziunea muncii considerata de experti o alta cauza, impreuna cu dinamica trebuintelor, a cresterii rolului sectorului servicii in economie. Pe de o parte, diviziunea muncii dezvolta relatiile de colaborare intre furnizorii de materii prime, producatorii de bunuri si prestatorii de servicii, iar, pe de alta parte, adanceste competitia si lupta economica pentru cucerirea unei cote cat mai mari de piata. Intr-o economie bazata pe servicii se produc, in principal, bunuri complementare acestora. Satisfacerea cat mai mult si cat mai bine a cerintelor consumatorilor se bazeaza atat pe cresterea calitatii serviciilor datorata concurentei, cat si pe utilizarea complementara a bunurilor si serviciilor. Aceste fenomene se reflecta si in cresterea pe care o au serviciile, pe plan mondial la formarea PIB-ului. Economiile de piata dezvoltate sunt caracterizate de o pondere predominanta si in crestere a serviciilor in total PIB, ca rezultat al cresterii eficientei economice si al exploatarii durabile a resurselor. In Romania, aceasta tendinta manifestata pe plan mondial este mai redusa, dar prezenta, observandu-se o reducere a sectorului secundar si primar in favoarea sectorului serviciilor. In ultimul deceniu, ponderea sectorului primar (agricultura) in PIB a scazut de la aproape o patrime pana la 15%, scadere influentata si de fenomenele demografice, de migrare a fortei de munca si de importul produselor alimentare. Ponderea sectorului secundar in formarea PIB-ului a inregistrat o scadere mai dramatica, de la aproape 5%, pana la o treime. Aceasta scadere s-a datorat unei eficiente economice in declin, ce a determinat falimentul agentilor economici din industrie. In aceste conditii, procentul PIB determinat de servicii a crescut, in prezent reprezentand aproape 50%. In acest context, redefinirea rolului si locului serviciilor in economia de piata actuala europeana impune caracterizarea nivelului si evolutiei macroeconomice a acestui sector, independent si in interdependenta cu celelalte ramuri si sectoare de activitate. Dezvoltarea permanenta si cu un ritm crescator a serviciilor in cadrul economiei mileniului trei determina specialistii sa-si intensifice efortul pentru definirea conceptelor acestui domeniu deosebit de complex si dinamic. Dinamica serviciilor a condus la necesitatea diferentierii acestora prin clasificarea si gruparea activitatilor ce constituie sectorul serviciilor: -activitati care se refera la timpul liber; - activitati ce constituie suportul informatic; - activitati de formare profesionala, comert etc. In literatura de specialitate apar numeroase posibilitati de clasificare si stratificare a serviciilor ce permit intelegerea mecanismelor si tendintelor de dezvoltare economica atat la nivel national, cat si international. Statistica ONU recomanda cuprinderea in sectorul serviciilor a tuturor activitatilor economice, in afara de agricultura, silvicultura, piscicultura, industria extractiva, prelucratoare si constructiile. Clasificarea serviciilor permite evaluarea dimensiunii si contributiei sectorului la dezvoltarea economica printr-o serie de indicatori sintetici, calculati la nivel macroeconomic, ce caracterizeaza, pe de o parte resursele utilizate in acest sector, iar, pe de alta parte, rezultatele economice si contributia serviciilor la progresul economiei si societatii. Pe langa aspectul calitatii si cel al mobilitatii factorului de munca ,se pune deci problema conditiilor de munca si a veniturilor,ocupand un loc central in cuprinsul notiunii de caliatatea vietii.In cadrul acesteia mai intereseaza problema serviciilor pentru populatie care asigura in mare masura acea pregatire"pentru munca de a doua zi"si acopera problema timpului liber;problema timpului este insa mai ampla,interesand atat timpul liber cat si timpul de munca. Conditiile de munca-conditiile de munca susunt definitorii in aceasi masura si pentru calitatea vietii.in sfera serviciilor conditiile de munca sunt extrem de diferite daca avem in vedere conglomeratul de activitati cuprinse in sectorul tertiar.In ceea ce priveste contributia unor servicii la asigurarea conditiilor la locul de munca indiferent de sectorul unde se afla acestea,este vorba de servicii pentru inteprinderi Aspecte privind rolul serviciilor in satisfacerea nevoilor si cresterea calitatii vietii-nevoile oamenilor sunt diverse de la cele de primare cum ar fi apa,aer,hrana,e.t.c,pana la cele secundare ca protectia persoanei,a locuintei,la celelalte trebuinte care sunt tertiare si cuaternare. Serviciile cele mai intelect-intensive si indeosebi cele de sanatate si educatie sunt dintre cele mai importante in problema calitatii vietii. Cercetare pentru acestea creste si n u risca a fi saturata;serviciile stintifice contureaza ideea ce tertiarul intelectual se implica astazi in mod direct si indirect in calitatea vietii. Veniturile ca determinant si masura a calitatii vietii repartizarea veniturilor in cadrul diferitelor ramuri de activitate si profesionalism devenind tot mai inegala,deci decalajele accentuindu-se,rezulta ca saracia este tot mai mare,mai ales in conditiile dezvoltarii serviciilor primare,la a caror slaba remunerare se adauga caracterul partial al muncii in asemenea activitati.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
