Argument .2 CAP. 1. Potentialul turistic al litoralului romanesc .3 1.1 Factorii naturali ....3 1.2 Statiunile turistice .....5 1.3 Patrimoniul Cultural .......12 1.4 Infrastructura turismului pe litoralul Marii Negre ...14 1.5 Organizarea si amenajarea plajelor ...16 Cap. 2. Oferta turistica a statiunilor de pe litoralul Marii Negre.17 2.1 Oferta turistica de cazare ...17 2.2 Oferta turistica de alimentatie publica ...19 2.3 Oferta turistica de servicii 21 Cap. 3. Cererea turistica a statiunilor turistice ...22 3.1 Caracteristici ale cererii turistice ...22 3.2 Metode de atenuare a varfurilor sezoniere ...24 3.3 Actiuni de publicitate turistica privind perioada de extrasezon .26 Cap. 3. Anexe ...27
Resursele turistice naturale ale Romaniei, care o situeaza, prin bogatie si varietate, printre tarile cele mai dotate din acest punct de vedere, pot fi amplu puse in valoare datorita, pe de o parte, acumularilor semnificative din ultimii ani inregistrate in procesul de reforma, care vizeaza descentralizarea si privatizarea acestui sector important al economiei nationale, si, pe alta parte, datorita modernizarilor si noilor dotari pe care le-a cunoscut infrastructura turistica si care au efecte benefice asupra calitatii serviciilor oferite. Evaluarea industriei turistice romanesti indica faptul ca turismul poate deveni una din industriile de export puternice ale Romaniei, care va concura efectiv cu alte tari. Turismul romanesc este privit, de altfel, ca un obiectiv si mijloc al dezvoltarii economico-sociale de ansamblu, in contextul politicii nationale de progres si de integrare in structurile europene. Dezvoltarea-cadru a produsului turistic al Romaniei urmareste trei directii principale: realizarea unui produs turistic nou, de nivel international, bazat pe valori turistice culturale, cu precadere in zonele montane; modernizarea produsului turistic al statiunilor de pe litoral si al statiunilor balneare; dezvoltarea ofertei turistice interne in concordanta cu specificul local si regional. Cu prioritate se are in vedere imbunatatirea si consolidarea produsului turistic in zonele care sunt cele mai cunoscute turistilor straini si romani si unde exista, in general, facilitati turistice si infrastructura. Este vorba, intre altele, de extinderea structurilor turistice in Bucuresti - modernizarea celor existente si dezvoltarea de noi structuri pentru turismul de afaceri si cel pentru agrement; modernizarea statiunilor Mamaia si Neptun de pe litoralul romanesc pentru turismul international si intern si dezvoltarea turistica a orasului Constanta; modernizarea si dezvoltarea ofertei turistice a zonei Brasov/Sinaia pentru sporturi de iarna si turism estival; dezvoltarea regiunii Nordului Moldovei, care include judetele Suceava, Neamt si Iasi, ca un produs turistic integrat, cu adresabilitate pentru turismul cultural; dezvoltarea turismului cultural si montan din Maramures, regiune cu traditii rurale, peisaje frumoase si biserici din lemn, precum si a statiunii Borsa, cu potential pentru sporturile de iarna; dezvoltarea ofertei turistice in regiunea Sibiu pentru turismul cultural, circuite turistice si excursii de o zi in regiunea Brasov; amenajarea zonei montane - Muntii Fagaras pentru dezvoltarea drumetiei. Se urmareste de asemenea, dezvoltarea turistica a zonei Muntii Apuseni, a ecoturismului in regiunea Deltei Dunarii, precum si valorificarea potentialului turistic oferit de fluviul Dunarea. 1. Potentialul turistic al Litoralului Romanesc 1.1 Factorii naturali Aflat in partea de sud -est a Romaniei, judetul Constanta ocupa jumatatea sudica a Dobrogei, limita de sud fiind data de granita de stat cu Bulgaria. Judetul Constanta are o suprafata de 7071 kmp, iar populatia este de 746.000 locuitori (1997-1998). Relieful este format dintr-un podis tabular ce apartine Podisului Dobrogei de Sud si Podisului Casimcei, care nu depaseste decat pe alocuri altitudinea de 200 m. De-a lungul Vaii Carasu, pe o lungime de 64,2 km, se afla partea cea mai joasa, unde a fost construit canalul navigabil Dunare - Marea Neagra, densitatea retelei hidrografice avand, de altfel, cea mai redusa valoare de pe intreg teritoriul tarii. Principalul factor de atractie al turistilor in aceasta zona ramane, insa, marea. Avandu-si originea in vechea Mare Sarmatica, mult mai intinsa, Marea Neagra are o suprafata de 411.540 kmp, cu o adancime maxima de 2245 m si o platforma continentala intinsa, care coboara pana la 400+500 m. Este o mare de tip continental, legandu-se prin stramtorile Bosfor si Dardanele cu Marea Mediterana, iar de acolo cu intreg Oceanul Planetar. Apa marii este bogata in clorura de sodiu si magneziu, sulfat de calciu, de potasiu, la fel ca si lacurile Razim, Sinoie si Techirghiol - lacuri bogate in saruri, cu namol sapropelic bogat in substante minerale si cu o valoare terapeutica deosebita, recunoscute si pe plan mondial. Marea Neagra este a treia mare europeana ca intindere si a doua ca adancime. Apa are o salinitate redusa: 17-18% la tarm si o temperatura de +20-25 grade C in timpul verii, iar in timpul iernii de +9 grade C. Marea Neagra este lipsita de flux si reflux, in schimb, uneori, valurile pot atinge 1-3 metri, favorizand thalasoterapia. O caracteristica aparte mai este si panta de imersiune lina, ce inainteaza 50-100 m de la tarm in larg, fiind deosebit de apreciata de copii si de neinitiatii in tainele inotului. Acesta este unul din motivele, dar nu singurul, pentru care unele statiuni sunt destinate cu precadere copiilor.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
