Întocmirea biletului de odihnă și tratament pentru stațiunea Buziaș

Scurt istoric

Atestarea documentara a localitatii dateaza din anul 1369, sub numele de Buzus si Bozas;

Legata de vechimea asezarii Buzias este si problema utilizarii apelor minerale de aici de catre daco-romani. Trei dintre cei mai cunoscuti specialisti, botanistul Al. Borza, arheologul Dumitru Tudor si Liviu Marghitan, si-au exprimat opinia ca apele minerale de la Buzias erau folosite inca din vremea romanilor. Astfel

- Al. Borza afirma: "Buziasul a fost cu certitudine cunoscut si exploatat, caci s-au aflat acolo conducte de apa romane si caramizi. Numele roman al localitatii nu ne-a fost transmis" (Banatul in timpul romanilor, Timisoara, 1943, p 85).

- Profesorul Dumitru Tudor scria:" Avem dovezi arheologice ca in epoca romana s-au folosit in Banat si apele minerale de la Buzias. In preajma izvoarelor minerale se injghebase o mica asezare balneara, dovedita astazi prin zidarii, conducte de teracota, monede, caramizi, sculpturi si inscriptii pe piatra, din pacate toate imprastiate, fara a fi studiate in prealabil"(Orase, targuri si sate in Dacia romana, Bucuresti, 1968, p. 55).

- Arheologul Liviu Marghitan sustine ca Buziasul si Baile Herculane "au fost cautate in antichitatea daco-romana pentru conditiile lor speciale, curative Resturile de cladiri, parti din conducte de apa, monumente de piatra, tigle si monede, semnalate aici inca din secolul precedent, lasa sa se intrevada existenta unei statiuni de tratament din secolul al XIII - lea e.n."

Din 1716 pana la 1866, Buziasul s-a aflat sub stapanirea Imperiului Habsburgic, apoi, intre 1867 - 1918, sub regimul dualist Austro - Ungar.

Redescoperirea zacamantului hidromineral (apa minerala si dioxidul de carbon) s-a produs intre anii 1796 - 1805 avand un rol deosebit de important in evolutia asezarii intrucat in 1811 s-a deschis primul sezon balnear organizat, totodata infiintandu-se Statiunea Balneara. Valoarea terapeutica a apelor minerale a devenit cunoscuta in scurt timp atat in Ungaria cat si in tarile vecine, Buziasul fiind "locul cel pentru izvoarele cele tamaduitoare si intr-alte stapaniri cunoscute si unde oamenii din locuri insamnate si indepartate se aduna".

Buziasul, in 1819, este declarat localitate balneara. Tratamentul se va realiza pana la sfarsitul secolului XIX prin cura interna, consumul apei minerale fiind de baza (se tratau anemii, afectiuni ale aparatului urinar, ale colonului, stomacului, ficatului, ale cailor respiratorii, boli ginecologice, boli de nervi etc.).

Terapia balneara s-a fundamentat de catre medicii Bela Lindenmayr (1809 - 1838) si Gheorghe Ciocarlan (1838-1848). Tratamentele se efectuau cu apele minerale receptate de izvoarele Mihai, Iosif, Notatoriului si Feruginoase.

Ca o recunoastere a importantei statiunii, Buziasul a fost, intre 22-26 august 1886, gazda celui de-al XIII-lea Congres al medicilor si naturalistilor din Ungaria si Transilvania, la care au participat specialisti din Europa si Asia.

O alta dovada a prestigiului de care se bucura statiunea este vizita facuta, in septembrie 1898 de imparatul Franz Iosif si mostenitorul tronului printul Franz Ferdinand.

Dezvoltarea ulterioara a statiunii a fost marcata de descoperirea in anul 1903 a stratului acvifer artezian, ce a permis introducerea tratamentului maladiilor cardiovasculare prin cura externa (bai in apa minerala puternic carbogazoasa incalzita).

Proprietari ai Statiunii Balneare au fost, intre 1811 - 1892, Fundatia Domeniului Religionar Catolic Timis si, intre 1892 - 1906, familia Erno Schottola. In perioada 1906 - 1948, statiunea se afla in proprietatea familiei Muschong, sub denumirea de Baile Minerale Muschong S.A. Buzias. Dupa nationalizare, Baile Minerale, intrate in proprietatea statului roman, au primit numele de Intreprinderea Balneara Buzias.

Din 1990, Baile Minerale se afla sub administrarea S.C. TRATAMENT BALNEAR BUZIAS S.A. cunoscand astfel o noua perioada de prosperitate. Azi activitatea curativa, intens modernizata, acorda bolilor cardiovasculare un loc central.

Principala statiune a judetului Timis, care datorita apelor sale figureaza in marile enciclopedii ale lumii, precum aceea a savantilor italieni M. Messini si C.G. Lollo "Aque minerali del mondo" sau "Precis d`hydrologie" a omului de stiinta francez A. Morette, s-a impus pe plan national si in strainatate.

Premierele nationale efectuate pe taram medical in statiunea Buzias au motivat parcurgerea istoricului utilizarii balneare a apelor minerale in speranta ca vizitatorul de astazi isi va putea explica calitatea deosebita a serviciilor medicale de care beneficiaza, calitate care poate fi usor identificata in contextul in care in bazele sale de tratament auzi permanent expresia: " stiti, traditia ne obliga ".