Impactul Avalanselor asupra Resurselor si Activitatilor Turistice in Muntii Himalaya

Extras din referat Cum descarc?

1. Cauzele avalanselor 
De pe platourile montane pe povarnisurile mai abrupte se desprind din cand in cand mase uriase de zapada care aluneca ori se rostogolesc la vale,marindu-si pe parcurs volumul,greutatea si viiteza care cresc mai ales atunci cand odata cu desprinderea lor din loc intervine insolatia! Oamenii de munte rezerva apelativul de avalansa sau lavina tuturor miscarilor de zapada sau de gheata de mai mari proportii.
Cu forte dinamice ale naturii,avalansele, au un mecanism de declansare brutal din impulsuri variate,,prioritate fiind acumularea in covorul de zapada,rezistenta acestuia,structura ca si vanturile,temperatura considerandu-se ca avand un rol secundar,dar cu importanta in caderile mari de precipitatii solide!
Avalansele reprezinta in esenta o forma a eroziunii mecanice,cea mai neasteptata si cea mai spectaculoasa,rezultata din actiunea directa a fortei de gravitatie asupra maselor de zapada aflate intr-un echilibru instabil si cu o slaba coeziune in adancime!
In deplasarea avalanselor pe pante intra in joc nu numai unghiul de frecare static,dar si unghiul de frecare cinetic,desigur mult mai slab,care poate sa scada pana la 14 grade C pentru zapada prafoasa si nu depaseste 27 de grade C pentru zapada umeda,tasata,Totusi zapada nu se poate scurge pe pantele a caror unghi cu orizonatala este cuprins intre unghiul de frecare cinetic si unghiul de frecare statica,dar o data pusa in miscare intr-o cauza oarecare,pleaca la vale,rupand coeziunea si antrenand prin energia eliberata de travaliul gravitatiei,care este supererior travaliului de frecare interna si masele de zapada alaturate! Coborand de-a lungul pantelor,avalansele smulg arbori,bucati de roci si material mobil pe care-l depun la sfarsitul cursei lor intr-o gramada confuza de daramaturi!
Dupa cauza producerii avalanselor, acestea se clasifica in :
-Avalanse spontane, cu cauze naturale 
-Avalanse provocate de oameni 
-Avalanse cu cauze neprecizate 
Factorii care contribuie la declansarea avalanselor pot fi incadrati in urmatoarele grupe :
A. Relieful: Este cel care reprezinta "patul" pe care se asterne patura de zapada. Deplasarea zapezii, prin alunecare sau rostogolire, pe acest pat, deci ruperea stabilitatii / aderentei la sol, a echilibrului, depinde de zapada, de unele conditii meteo, dar bineinteles si de relief. 
a. Inclinarea pantei: Avalansele se declanseaza pe pante cu inclinatia intre 20 si 55o. Pe pantele cu inclinatie mai mare, zapada nu se aseaza dar, dupa caz, acestea pot fi "maturate" de avalanse venite de mai sus (plecarea "caciulii"de pe varf sau ruperea corniselor). Pantele mai mici de 20? pot fi si ele periculoase cand sunt continuarea unor pante mai inclinate, sau la baza unor valcele / culoare inclinate. In functie de forta unei avalanse (cantitatea zapezii, viteza de deplasare), chiar si zone plate, nu prea apropiate de panta respectiva, sau chiar contrapantele ei pot fi periclitate. Asadar pe ele nu se declanseaza avalanse, dar pot fi acoperite sau "maturate" de acestea. Firul vailor inguste, sub forma de "V", e mai periclitat de avalansele spontane venite de pe versant, decat fundul/firul vailor largi, in forma de "U". Relieful este insa doar un aspect al problemei.
b. Morfologia suprafetei solului. Pantele lungi, plane, convexe sau concave, sunt mai periculoase ca cele in trepte. Placile stancoase si fetele inierbate sunt mai favorabile avalanselor. Chiar si o patura de ienupar pitic, afinis, smardar poate deveni un pat propice glisarii zapezii. Pantele cu copaci, jnepenisuri, tufisuri, blocuri de stanca, denivelari, sunt mai putin periculoase, "retinand" zapada. Dar uneori ele sunt acoperite, "netezite" de zapada mai veche, care poate deveni ea insasi un pat de avalansa pentru noul strat de zapada.
B. Zapada: Este desigur principala conditie pentru declansarea avalanselor. 
a. Grosimea stratului: Se considera ca, in medie, grosimea de peste 30 de cm este periculoasa pentru montaniarzi. Depunerile uniforme (ninsori calme) permit o corecta apreciere a straturilor pe o sectiune realizata in acest scop, pe cand ninsorile cu vant produc depuneri neuniforme, extrem de periculoase. Acestea din urma produc cele mai multe victime, ii pacalesc si pe montaniarzii cu experienta. 
b. Densitatea: Pe langa grosimea stratului, conteaza mult si densitatea, caci variatia ei e foarte mare: 1 metru cub de zapada "pulver" are sub 50 kg, in schimb 1 metru cub de gheatza are peste 900 kg. Prin urmare, un strat de zapada "firn" echivaleaza ca si masa cu un strat de "pulver" de peste 10 ori mai gros!
c. Structura microscopica (forma cristalelor, procentul de apa in stare lichida si gazoasa, variatia lor in cadrul aceleasi paturi de zapada) are rol determinant. Ea variaza in functie de conditiile meteo din timpul ninsorii si in plus sufera transformari importante in timp. Periculoase sunt ninsorile abundente cu zapada uscata ("pulver"), cand stratul nou nu s-a tasat si nu s-a "sudat" de baza. Periculoasa e si zapada devenita umeda, grea, prin incalzirea brusca a vremii. 
C. Conditiile meteo: Ele influenteaza structura intima a zapezii, a fiecarui strat, relatia dintre straturi si adeziunea zapada-sol. 
a. Temperatura. Frigul sub 0oC nu permite realizarea unei coeziuni intre fulgii de zapada (cristale) si nici cu stratul anterior sau cu solul. Zapada e "uscata", "prafoasa" sau "pudroasa",("Pulverschnee" in germana, "neige poudreuse" in franceza, "powder snow" in engleza, dar nu "prafuita", cum gresit au tradus-o unii, caci nu e murdarita cu praf!). E caracteristica avalanselor "tip pulver" din plina iarna. Incalzirea vremii, cand se produce moderat, progresiv, favorizeaza tasarea stratului nou de zapada si marirea coeziunii interne a lui (dintre cristale) precum si "sudarea" cu stratul mai vechi, reducandu-se riscul de avalansa pe interfetze. Cand incalzirea se produce brusc si puternic, cu vant, front cald ("foehn","chinook") sau cu ploaie, zapada se inmoaie, devine apoasa, "grea", putand usor aluneca pe straturile mai vechi sau pe "pat" (stanca, iarba). Aceasta este si cauza avalanselor "de primavara" din zilele insorite, cand montaniarzii cu experienta pot aprecia pericolul in functie de insolatia pantei (ora, orientarea fata de soare).
b. Vantul - asociat ninsorii - produce depuneri inegale, dar deseori continua transportul zapezii de la suprafata si dupa oprirea ninsorii. Valcelele, culoarele, vor fi umplute cu zapada, iar crestele / muchiile vor ramane de obicei libere sau doar cu stratul vechi. In plus, vantul depune zapada si in alte locuri decat adanciturile reliefului, sub forma de "placi de vant" (germ. "Windbrett"; fr. "plaque a vent", en: "wind slab"). Acumularea de zapada astfel adusa si depozitata in valcele sau sub forma de placi de vant este foarte periculoasa, fiind de obicei mai instabila decat cea depusa obisnuit, prin ninsoare linistita si de asemenea fiind mai greu de recunoscut. 
Vantul actioneaza si prin faptul ca formeaza cornise pe creste care, prin rupere, pot declansa avalanse, prin "spargerea" placii de vant de sub cornisa).


Fisiere in arhiva (1):

  • Impactul Avalanselor asupra Resurselor si Activitatilor Turistice in Muntii Himalaya.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!