Grecia

GRECIA

Nume oficial : Republica Elenă

Situarea : în S Europei, în Peninsula Balcanică şi o parte din insulele adiacente.

Vecini : Albania, Macedonia, Bulgaria, Turcia, M.Egee, M.Mediterană, M.Ionică

Suprafaţa : 131 957 km

Populţia : 10 601 000 loc.

Densitatea populaţiei : 80,3 loc./km

Sărbătoarea naţională : 25 martie (aniversarea proclamării independenţei–1821)

Limba oficială : greacă

Moneda : 1 Drahme = 100 Leptae ( din 2001 - Euro )

PIB : 149 000 mil. $

PIB/loc. : 13 900 $

Oraşe principale: Salonic, Patras, Iraklion, Larissa.

Porturi principale: Eleusis, Pireu, Thessaloniki, Megara, Volos.

Aeroport principal: Atena

Simboluri

Neîndoielnic, Grecia este una dintre cele mai strălucite civilizaţii ale Antichităţii. Mărturie stau neasemuitele sale simboluri. Templele se impun prin simplitate şi perfecţiune artistică. Probabil că cel mai impozant monument este Cetatea Acropole din Atena, care cuprinde Parthenonul, Propileele, templul Zeiţei Atena Nike, Erehteionul, cu vestitele cariatide. Sculpturile şi picturile sunt şi ele perfecte. Literatura greacă este plină de nume cu greutate: Homer, Hesiod, Eschil, Pericle, Sofocle, Euripide, Aristofan. Filozofii greci sunt reprezentativi: Tales din Milet, Heraclit, Pitagora, Socrate, Platon, Diogene, Aristotel. Istoria este ilustrată de Herodot, Tucidide. Muntele Athos, simbol al creştinismului, este un permanent loc de pelerinaj pentru credincioşii din întreaga lume.

Capitala

Atena, oraş situat în Atica, la poalele colinei Acropole (156 m) şi la 5 km de mare; populaţia de 3 096 775 loc. Primele vestigii ale unei aşezări umane pe Acropole datează din mileniul 3-2 î.Hr. Polis hegemon al Aticii (sec 8-7 i.Hr.), Atena devine, în sec. 5 î.Hr., după respingerea invaziei persane şi după întemeierea Ligii delio-atice, cel mai strălucit centru economic, politic, dar mai ales cultural, al întregii lumi greceşti. În ciuda înfrângerilor în războiul peloponesiac (404 i.Hr.) şi a cuceririi macedonene (388 i. Hr.), Atena rămâne metropola spirituală a Greciei, poziţie păstrată şi sub dominaţia romană. În timpul stăpânirii bizantine şi îndeosebi a celei turceşti, Atena ajunge la nivelul unei umile aşezări rurale cu 2-3000 loc. La 18.09.1834 devine capitala Greciei independente.

Populaţia

Grecia are 10 264 00 locuitori; natalitate 10,1 la mie, mortalitate 9,3 la mie; popoulaţie urbană 63%. Oraşe principale: Salonic, Patras, Larissa, Iraklion, Volos.Greci 98%, aromâni, turci, albanezi. Circa 3 milioane de greci trăiesc în străinătate. Cele mai populate zone sunt Atica (datorită prezenţei conurbaţiei Atena-Pireu), ce grupează peste 1/3 din populaţia ţării, Câmpia Macedoniei (peste 200 loc./km*km), Insulele Ionice (Korfu, 155 loc./km*km), Lesbos, Samos, V Peloponesului (80 loc./km*km). Valori mai scăzute ale densităţii populaţiei se întâlnesc în Creta (60 loc./km*km), Epir (35 loc./km*km) şi E Peloponesului (25 loc./km*km). Valorile cele mai scăzute sunt în republica autonomă a călugărilor de pe Muntele Athos (4 loc./km*km). Culte: ortodoxism 98%, islamism, catolicism, protestantism.

Natura

Grecia ocupă partea sudică a Peninsulei Balcanice şi circa 2000 insule din Marea Egee, Marea Mediterană şi Marea Ionică. Grecia continentală are un ţărm sinuos cu golfuri şi peninsule; cu excepţia părţii de V a Macedoniei, nici un punct al ţării nu se află la mai mult de 60 km de ţarm; în apropierea ţărmului sunt numeroase insule separate de continent prin canale. Relieful este predominant muntos (4/5 din teritoriu). Astfel, în partea continentală se află munţii Rodopi (în N, la graniţă cu Bulgaria), masivul Olimp (2917 m), munţii Pindului (2637 m) şi munţii Peloponesului (2407 m). Insulele au şi ele un relief accidentat (800-1000 m alt.), în insula Creta trecând de 2400 m. Câmpiile ocupă suprafeţe mai mari doar în N ţării (Câmpia Thessaliei, Câmpia Macedoniei). Seismele sunt frecvente, iar activitatea vulcanică se face simţită în insulele. Thira/ Santorin.

Clima este mediteraneană, cu veri toride (iulie – 27 C la Atena), temperate de brize pe litoral şi de altitudine în restul ţării. Iernile sunt blânde şi umede, ploioase în S şi aspre, cu zăpezi, în munţii din N. Precipitaţiile, în general reduse (Atena, circa 400 mm/an), sunt mai bogate în NV.

Râurile au debite variabile, foarte scăzute în timpul verii, mai importante fiind Vardarul/Axios, Aliakmon, Struma/Strymon, Nestos/Mesta, Maritsa/ Evros.

Alături de formaţiuni tipic mediteraneene, se întâlnesc păduri (20% din teritoriul ţării) de stejar, fag, conifere şi pajişti de munte. Fauna este asemănătoare celei din Europa Centrala ( lupi, urşi, jderi); în rest, sunt dominante elemente mediteraneene (şacali, porci spinoşi, capre sălbatice). Numeroase păsări din N şi centrul Europei poposesc în anotimpul rece pe teritoriul Greciei.