Gradul de Favorabilitate Climatică pentru Turism

INTRODUCERE

Clima influenţează în mod nemijlocit activităţile umane. De aceea, cunoaşterea condiţiilor climatice permite utilizarea lor optimă în diferite activităţi economice, între care şi cele turistice. În ultimii ani s-a dezvoltat o nouă disciplină ştiinţifică - bioclimatologia care studiază influenţa climei asupra organismului uman. Clima constituie o resursă turistică importantă şi de aceea în proiectarea activităţilor turistice trebuie cunoscute :

- Temperaturile favorabile pentru helioterapie

- Temperaturile extreme care pot declanşa stresul bioclimatic, situaţia de confort termic sau inconfort prin răcire sau prea multă încălzire.

- Vîntul şi umezeala care accentueză starea de inconfort

- Precipitaţiile care constituie condiţii climatice nefavorabile derulării activităţilor turistice

- Nebulozitatea, durata de strălucire a soarelui, etc.

Condiţiile climatice pot fi apreciate global prin ceea ce în tutism numim „timp frumos” sau „timp urât” cu impact deosebit asupra psihologiei turismului. Din acest punct de vedere, litoralul mediteraneean al Europei oferă condiţii optime pentru turismul maritim, balneoclimateric, cultural şi de tranzit.

În studiul nostru referitor la clima litoralului mediteraneean al Europei, am urmărit următoarele aspecte :

- Condiţiile climaterice de ansamblu ale continentului

- Particularităţile climatului mediteraneean

- Caracteristici climatice mediteraneene

- Regiuni turitice de litoral cu elementele de atractivitate naturală şi antropică.

Un loc important l-a ocupat analiza comparativă a diverselor regiuni turistice, în încercarea de a oferi diferite nuanţe climatice specifice litoralului sudic al Europei . În acest sens am studiat datele climatice multianuale de la 22 de staţii meteorologice de pe litoralul mediteraneean pe care le-am comparat atât între ele, cât şi cu datele de la Madrid. La fiecare dintre aceste 22+1 staţii, am dispus de informaţii referitoare la : temperatura medie multianuală, temperaturi, medii lunare, temperatura maximă multianuală observată, temperatura minimă multianuală observată, precipitaţii medii anuale, precipitaţii medii lunare, număr de zile cu precipitaţii.

Datele au fost luate în special de la www.meteofrance.fr . Nu am găsit date referitoare la numărul mediu lunar de zile ploioase, la umiditatea aerului sau la durata şi intensitatea vânturilor, elemente importante în calculul indicilor climato-turistici. Cu toate acestea consider că am obţinut o imagine satisfăcătoare de ansamblu asupra climatului litoral care, prin particularităţile sale atrage anual milioane de turişti. În plus, am putut face comparaţii regionale calculând indici de similitudine între staţiile analizate. Rezultatul pune în evidenţă o mare diversitate a climatului de litoral, şi chiar valori extreme ale parametrilor pluviometrici. Atât polul European al ploilor cât şi cel al secetei se află în zona analizată de noi : Crvica (Muntenegru) plouă cel mai mult iar la Cabo de Gata (Spania) cel mai puţin. Am putut observa o diferenţă clară între climatul adriatic şi climatul tipic mediteraneean. Rămîn multe de explicat într-o posibilă lucrare viitoare, de asemenea o asemănare perfectă între climatul din La Valeta (Malta), Heraklion (Grecia) şi între acestea şi Gibraltar.

Analiza distribuţiei lunare a elementelor meteorologice scoate în evidenţă faptul că intervalul iunie-septembrie este favorabil pentru cura helio-marină şi aeroterapie , cînd de altfel se înregistrează şi cele mai mari fluxuri turistice. Intervalul octombrie – mai permite turismul balnear în staţiunile în care sunt captate ape minerale precum şi turismul cultural-istoric.

1. CLIMATUL SUBTROPICAL CU VERI USCATE

Este caracteristic ţărmurilor vestice ale continentelor din zona latitudinilor subtropicale. Are cea mai mare extindere în zona Mării mediterane, de aceea poartă şi numele de climat mediteraneean.

Regiunile cu climat subtropical mediteraneean, sunt dominate în semestrul cald de mase de aer maritim tropical, de la periferiile estice ale anticiclonilor subtropicali. Datorită acestui fapt, timpul este senin, cald şi uscat. În semestrul rece, mai ales iarna, frontul polar (temperat) de deplasează dinspre latitudinile medii către cele subtropicale determinând intensificarea activităţii ciclonilor şi implicit căderea de precipitaţii.

Principala caracteristică a acestui tip de climă constă, în alternanţa verilor senine, calde şi uscate cu iernile blânde şi ploioase. O altă caracteristică importantă care deosebeşte toate tipurile de climă subtropicale, ce cele tropicale o constituie căderea anuală a zăpezilor, datorită invaziilor de aer rece care se produc în timpul iernii, când frontul de aer polar se apropie de tropice. În regiunile joase ninsorile nu formează strat de zăpadă, dar în munţi aceasta poate dura chiar şi până la câteva săptămâni. Temperaturile medii anuale sunt ceva mai scăzute decât în regiunile cu climatul tropical.

Mediile termice ale lunilor de vară nu depăşesc de regulă 27oC deşi temperaturi maxime de 38oC s-au înregistrat la mai multe staţii.

Pe litoralele regiunilor cu climat mediteraneean verile sunt răcoroase ca urmare a apropierii apei care rămâne mai rece nu doar ca urmare a însuşirilor ei (căldură specifică şi conductibilitate calorică mari) dar şi evaporării intense dar mai ales curenţilor oceanici reci. Excepţie fac ţărmurile Mării Mediterane unde absenţa curenţilor mai reci şi temperaturile ridicate ale apei, determină valori termice ale aerului superioare celor de pe alte ţărmuri cu acelaşi tip de climat.

În interior, temperaturile ridicate din timpul verii sunt reminişcenţe ale deşerturilor. Maximele diurne urcă ziua până în jur de 39 oC şi coboară noaptea până în jur de 15 oC.

Pe ţărmuri temperaturile din timpul zilei rămân mai coborâte, iar cele din timpul nopţii mai ridicate (avem de a face cu o inversiune termică faţă de zona de interior, de uscat unde ziua sunt temperaturi ridicate şi noaptea scăzute) decât în interior.

Iarna este un anotimp distinct, umed şi răcoros. Temperatura medie a lunii celei mai reci este de 10 oC, mediile termice diurne fiind mai mici pe litorale şi mai mari în interior. Uneori răcirile din timpul iernii pot coborî sub punctul de îngheţ, compromiţând parţial sau total recoltele plantaţiilor de citrice sau ale altor culturi specifice. Aceste răciri rare sunt, rezultatul intenselor emisii radioactive nocturne pe de o parte si al drenajului aerului rece prin straturile inferioare ale maselor de aer polar continental care invadează latitudinile subtropicale, pe de altă parte.

Pe alocuri regiunile litorale sunt bântuite de vânturi catabatice reci, cum sunt „Mistralul” în sudul Franţei şi „Bora” pe ţărmul nord-estic al Mării Adriatice. Acestea provoacă răciri accentuate ale aerului şi furtuni periculoase pentru mările către care bat.

Cantităţile medii anuale de precipitaţii variază între 350 – 700 mm, dar pot ajunge şi la 900 mm. Acestea provin din fronturile ciclonilor mobili ce iau naştere în în zona frontului principal polar (temperat).

Staţiile fără precipitaţii sau cu precipitaţii reduse în luna cea mai secetoasă, înregistrează de obicei 70 – 100 mm de apă în lunile cele mai ploioase.