Fondul Turistic și Folcloric Zona Retezat

Fondul turistic etnografic si folcloric

Manifestari folclorice

Sarbatori si obiceiuri cu data fixa

- Craciunul - "Colindatul", "Steaua" (cu terminologiile specifice

fiecarei subzone)

- Anul Nou - "Plugusorul", "Cu semanatul", "Sorcova"

- Jocurile cu masti - "Capra", "Turca", "Cerbul", "Ursul"

- Sf. Gheorghe - "Ramura verde", "Udatul", "Urzicatul",

"Armindeni", "Focurile de peste an", "Sanzienele"

o Sarbatori cu data mobila

- Florii, Paste, Inaltare, Rusalii - "Ramura verde", "Focurile de peste

an"

- Lasatul secului - "Jocurile cu masti", "Focurile de peste an"

- Sf. Toader, Florii, Paste, Inaltare - "Focurile de peste an"

o Obiceiuri agrare cu data variabila

- "Pornirea plugului" (Scoaterea plugului din gospodarie, Aratul,

Semanatul, Plugarul, Babaruta in Hunedoara.)

o Obiceiuri de recoltare

- "Primele spice", "Cununa"

Colindatul incepe din ziua Ajunului si se sfarseste a treia zi de Craciun, in

unele zone chiar dupa noaptea de Anul Nou.

In Ajunul Craciunului merg la colindat cu "Buna dimineata" cu precadere copii. Pentru seara de Ajun se constituie cete de feciori, batrani . Noaptea de Ajun : cete de feciori , feciori, fete, barbati si femei casatorite . In Ajun merg cu colindul feciorii, iar de Craciun - se canta "Buna seara lui Craciun". In noaptea de Ajun se colinda ,"zilele Craciunului".

Locul unde se colinda: la fereastra, dupa care gazdele ii chemau in casa copii.

Se colinda la o parte din sat (din casa in casa), la tot satul (din casa in casa), la casele cu fete mari, la rude, vecini, prieteni, la parinti si la nasi, la preot (numai cete de barbati insurati).

Colindatorii capatau colaci, fructe, bani, bautura, carne de porc, carnati, picior de porc , bomboane, copturi dulci, cozonac, fuior .Fiecare casa pregatea o colinda - o spirala lemnoasa, un bat de alun pus sa inghete de la care se lua miezul ramanand un model cu flori. Era purtata si de

feciori si de pitarai. La vreme rea o tipau (aruncau) in foc. Daca intr-o casa nu exista acest simbol, atunci il ofereau catre gazdele acesteia colindatorii.

Feciorii umblau cu carul cu boi si cu butea pusa pe car, ca sa adune vin, ce era dus ulterior la gazda, acolo unde se organiza ospatul de Craciun, si unde, in perioada de dinaintea sarbatorilor se invatau colindele.

In dimineata de Ajun, copiii porneau in alai strigand "Aduna-te codru" (Codrea) si un alt colind "Buna dimineata la Mos Ajun", fiind dupa aceea chemati in gorpodarii,pentru a li se oferi colindeti si fructe.

Uspetii mergeau cu Colindul de preot, de fecior, de fata, de batrani, de jude, de oameni bogati. Organizarea se facea intr-o singura ceata pe sat. Pregatiti pentru colindatul propriu-zis feciorii, imbracati in costume traditionale, veneau cu muzica la biserica unde se adunau si feciorii din celelalte uspete. Cu aceasta ocazie fetele faceau feciorilor o perna de vergelat. Din acel moment mergeau in batatura gazdei, unde incingeau jocul.

Aici ceata avea in frunte un conducator numit vataf mare (mai istet si din familie mai instarita) care tinea evidenta castigului si conducea intreaga ceata. Exista insa si vataful mic ce-l

inlocuia pe vataful mare in unele servicii: stransul banilor si al colacilor.

Feciorii, 10-15 la numar, se adunau la mijlocul postului Craciunului pentru a se uni ceata de dubasi (tobosari) ce ulterior se impartea in trei cete pe sat . Existau insa si cete cu un singur dubas. Dupa acest moment isi alegeau gazda si mergeau sa repete colindele. Trebuie mentionat ca gazda nu era rasplatita cu nimic pentru serviciul facut.

Conducatorul cetei, vataful (vornic in unele zone ale Hunedoarei), angaja unul-doi muzicanti (cimpoi si fluier) si avea dreptul sa joace tot timpul sarbatorilor in fruntea acesteia. In timpul ceremonialului apareau si alte personaje - stabi, colcerul, starostele, caratorii.