Destinația Fundu Moldovei - zona Bucovina

Localizare

Comuna este o subunitate fizico-geografică individualizată în nord-estul Carpaţilor Orientali, aşezată în depresiunea formată în lungul râului Moldova de culmile Obcinii Mestecăniş, fragmentate de afluenţii râului Moldova. Este străbătută de paralela de 47° 30' latitudine nordică şi meridianul de 25° 15' longitudine estică.

Căi de acces

Acces pe drumul european E576 (Bucureşti-Suceava - Vatra Dornei) sau pe ruta Oradea-Cluj Napoca-Bistriţa Năsăud-Vatra Dornei până în comuna Pojorâta. De aici, acces pe şosea din beton, aflată în bună stare de trafic pe toată lungimea comunei (Fundu Moldovei - Colacu - Botuş - Branişte, cca.10 km).

Pe timp de vară, mai sunt şi alte căi de acces, practicabile cu autoturisme de teren, dinspre:

-Cârlibaba: drum forestier Găina: Lucina - Moldova Suliţa - Breaza - Botuş - Colacu - Fundu Moldovei

- Brodina: Brodina - Brodina de Sus - Moldova Suliţa - Breaza - Botuş - Colacu - Fundu Moldovei

- Cârlibaba: Cârlibaba - Valea Stânei - Obcina Ursului - Botuşel - Botuş - Fundu Moldovei

- Vechiul "drum al tătarilor": Mestecăniş - Colacu - Orata - Botuşul Mare - Cârlibaba

Relief

Culmile muntoase sunt prelungi şi domoale, cele mai scăzute altitudini fiind în partea centrală, între 821 şi 718 m. Principalele înălţimi din perimetrul comunei variază între 1477 la Botuşul Mare şi 1030 la Deluţ.

Climatul continental, precipitaţiile abundente, au creat condiţii pentru dezvoltarea unei flore şi faune deosebit de bogate. Alături de rezervaţia geologică Clipa triasică de la Pârâul Cailor, pe teritoriul localităţii au fost identificate şi multe elemente rare de floră şi faună.

Scurt istoric

Ca în mare parte din Bucovina, locuitorii comunei au fost participanţi la toate evenimentele de seamă ale ţării.

Anexarea Bucovinei la Imperiul Habsburgic face ca din 1775 să înceapă o lungă şi grea suferinţă, o perioadă de luptă împotriva dominaţiei străine pentru păstrarea finţei naţionale. Cele două războaie mondiale au provocat multe pierderi umane şi materiale, comuna fiin locul de desfăşurare al unor lupte grele. În ziua de 8 noiembrie 1918, peste 700 de locuitori au participat la o adunare, subscriind la Unirea Bucovinei cu România, iar în ziua de 8 decembrie a aceluiaşi an a avut loc o mare serbare naţională încinstea evenimentului, care a avut ca urmare şi introducerea limbii române ca limbă oficială în administraţie, justiţie, şcoală. Tăvălugul celor 50 de ani de comunism a adus comunei, de asemenea, mari suferinţe. Multor gospodari înstăriţi li s-au confiscat averile au fost arestaţi şi trimişi cu domiciliu forţat în alte zone ale ţării. Tăranii au fost obligaţi să predea statului cote de produse agricole, iar cei ce nu-şi puteau achita dările erau consideraţi sabotori, fiind arestaţi şi condamnaţi. S-a încercat şi aici colectivizarea agriculturii, însă eşecul s-a datorat imposibilităţii comasării terenurilor.

Populatie

Cele mai vechi informaţii scrise privind populaţia din Fundu Moldovei atestă existenţa, în 1774, a 93 de familii, ajunse în 1784 la 130. În 1900, numărul locuitorilor a ajuns la 3240, din care 837 nemţi şi 208 evrei, iar la recensământul din 1930 sunt înregistrate 4490 de persoane. Recensământul din 1990 menţionează 4970 de locuitori.

De-a lungul secolelor, localnicii au convieţuit cu o numeroasă populaţie de origine germană, colonizată aici după ocuparea Bucovinei; în prezent se semnalează prezenţa a patru persoane de această naţionalitate. La începutul secolului al XIX-lea, s-au stabilit aici şi populaţie de origine evreiască. Documentele atestă, de asemenea, prezenţa în timp şi a ucrainenilor, precum şi a câtorva familii de ţigani.

Antropologie. Tipurile antropologice identificate în zonă în urma cercetărilor, indică prezenţa tipului nordic, mediteraneean, a muntenilor şi a est-europoizilor, dar mai ales a amestecului acestor tipuri.