Circuit turistic național

ZIUA 1

8:00  plecare din Resita

10:00  Sarmizegetusa  se viziteaza ruinele cetati dacice

11:30  plecare spre Deva

12:30  Deva  se viziteaza Cetatea Deva si Muzeul Judetean Deva.

14:30  plecare spre Alba Iulia

16:00  Alba Iulia  se viziteaza Muzeul National al Unirii

17:30  plecare spre Cluj

19:30  sosire Cluj  cazare la Hotel Napoca **

ZIUA 2

8:00  Cluj  se viziteaza Gradina Botanica, Muzeul National de Istorie a Transilvaniei si Cetatuia.

13:00  se pleaca spre Pestera Ursilor

16:30  sosire  se viziteaza Pestera Ursilor

18:00  plecarea spre Arad

20:30  Arad  cazare la Hotel Olimp **

ZIUA 3

8:00  Arad  se viziteaza Cetatea Aradului, Complexul Muzeal Arad, Vechiul turn de apa si Muzeul de Arta.

13:30  plecare spre Timisoara

14:30  Timisoara  cumparaturi Iulius Mall

16:00  plecare spre Buzias

17:45  Buzias  se viziteaza Statiunea

20:00  plecare spre Resita

21:30  sosire

Obiective turistice vizitate pe parcursul circuitului

Sarmizegetusa

- Capitala statului dac, principalul centru politic si religios, pentru apararea careia s-a construit intregul sistem de fortificatii. Din punct de vedere structural, capitala dacilor se dovedeste a fi avut trei parti componente: asezarea civila, zona sacra si cetatea. Sarmizegetusa a fost cel mai mare centru mestesugaresc, iar calitatea sa de capitala politica si cultural-religioasa a statului dac a fost un factor determinant in prosperitatea economica. Aici locuiau regii, demnitarii, functionarii cancelariei regale, o parte a aristocratiei, artizani, negustori, mesteri constructori, medici etc.

Deva

- Cetatea Deva are o datare sigura: anul 1269. Urme mai vechi descoperite in acest loc duc insa firul vietuirii pana in zorii istoriei umane, apoi in perioada statului dac si stapanirii romane. In timpul feudalismului, viata cetatii era legata de numeroasele si grelele munci pe care taranii iobagi trebuiau sa le faca: pastrarea si apararea zidurilor cetatii, saparea santurilor, taierea lemnelor si a hatisurilor s.a. Aceste impovaratoare obligatii au facut ca cetatea sa devina, in decursul veacurilor, tinta multor rascoale. In anul 1784, in timpul rascoalei conduse de Horia, Closca si Crisan, stapanii cetatii au opus rezistenta atacurilor iobagilor si minerilor din Muntii Apuseni. Neinarmati si lipsiti de o buna organizare, rasculatii nu au reusit sa cucereasca cetatea asediata. Siliti sa se retraga, ei au lasat in mana nobililor 86 de prizonieri, carora li s-au taiat capetele, iar trupurile le-au fost aruncate intr-o groapa comuna, in spatele cetatii.

Alba-Iulia

- Muzeul National al Unirii din Alba Iulia se numara printre cele mai importante institutii muzeale din Romania, atat din punctul de vedere al patrimoniului sau, cat si al prestigiului stiintific. Inceputurile institutiei sunt legate de "Societatea de istorie, arheologie si stiinte naturale din judetul Alba", infiintata in 1887, care a inaugurat primul sediu al muzeului in actuala cladire a Scolii generale nr. 3, unde au fost adapostite peste 1000 de piese arheologice si numismatice. Colectia a sporit prin activitatea remarcabila a primului director, Adalbert Cserni, care pana la moartea sa in 1916, a efectuat ample cercetari arheologice in diverse puncte ale orasului, editand totodata primele 18 fascicule din publicatia muzeului.

Dupa Unirea Transilvaniei cu Romania din 1918, muzeul a beneficiat de sprijinul societatii "Astra", fiind mutat in aripa nord-estica a complexului Catedralei Ortodoxe si inaugurat la 20 mai 1929 sub numele de Muzeul Unirii, colectia sporind cu numeroase piese legate de revolutia din 1848 dar mai ales de actul Marii Uniri. Perioada crizei economice si anii ce i-au urmat au influentat negativ activitatea muzeului albaiulian. O veritabila renastere a muzeului are loc in 1938, cand Nicolae Iorga il numeste director pe profesorul Ion Berciu, o personalitate erudita si dinamica, care va sti sa utilizeze cu eficienta resursele financiare, atat prin cercetarile arheologice dar mai ales prin fondarea revistei muzeului "Apvlvm" in 1939.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, odata cu instaurarea dictaturii comuniste, la conducerea muzeului ajung figuri obscure, urmandu-se astfel principiul antiintelectualist, care a ramas una dintre caracteristicile fundamentale ale politicii culturale din Romania pana in 1989. In 1958 fosta Casa a Armatei, care includea istorica Sala a Unirii, trece in administrarea muzeului. Aniversarea semicentenarului unirii Transilvaniei cu Romania in 1968 la Alba Iulia, a determinat transformarea si restaurarea cladirii "Babilon", datand din 1853, care va adaposti noi sectii expozitionale, institutia primind numele de Muzeul de Istorie Alba Iulia. Un nou moment aniversar, cel din 1975, cand la Alba Iulia se celebrau 375 de ani de la prima unire realizata de Mihai Viteazu, si 2000 de ani de existenta a orasului, a prilejuit reorganizarea completa a expozitiei de baza a muzeului, intr-un circuit continuu ce cuprindea parterul, etajul I si II ale cladirii "Babilon", institutia revenind la denumirea de Muzeul Unirii.

Accentuarea cultului personalitatii lui Ceausescu incepand cu anii 80 va marca si destinul muzeului albaiulian, in 1987 cadre ale Muzeului de Istorie al P.C.R. si ale Consiliului Culturii si Educatiei Socialiste procedand la o radicala revizuire ideologica a expozitiei, ale caror urmari nu vor putea fi decat partial inlaturate dupa 1989.