Cererea de muncă - Analiza factorilor de influență

Extras din referat Cum descarc?

Pe piata muncii, comportamentele celor care vand si a celor care cumpara munca sunt determinate de o serie de elemente specifice, si anume:
-  vanzatorul de munca sau solicitantul de locuri de munca asteapta ma ximum de avantaj net de pe urma vanzarii, a inchirierii muncii sale, avantaj net care se analizeaza in termenii raportului utilitate - dezutilitate (maxim de utilitate - minim de dezutilitate). Utilitatea este data de marimea salariului real, in timp ce dezutilitatea se concretizeaza in pierderile care apar ca urmare a inlocuirii timpului liber cu timp de munca utilitar;
-  cumparatorul de munca sau utilizatorul de forta de munca asteapta maximum de profit net de pe urma platii serviciului de munca. El compara costul marginal al muncii cu venitul marginal al muncii si analizeaza cat il costa o ora suplimentara de munca si care este marimea venitului obtinut din aceasta ora de munca in plus.
Pentru fiecare factor de productie se manifesta o cerere si o oferta.
In cazul factorului munca, cererea de munca (CL) reprezinta cantitatea de munca salariata solicitata intr-o anumita perioada de timp pe piata muncii. Orice activitate economico-sociala genereaza nevoia de munca, insa aceasta nevoie de munca nu se manifesta in intregime ca cerere pe piata muncii. Conditia esentiala pentru ca nevoia de munca sa reprezinte cerere de munca este salarizarea. In con secinta, conceptul de cerere de munca se refera numai la munca salariata, la achi-zitionarea serviciului factorului munca la un anumit pret de catre cei care au nevoie de acest serviciu. 
Cererea de munca se exprima prin intermediul numarului locurilor de munca create in toate ramurile si sectoarele economiei nationale. Ea se manifesta efectiv la nivelul firmelor de toate tipurile care au nevoie si solicita serviciul factorului munca si care apar, in consecinta pe piata muncii, in calitate de ofertanti de locuri de munca. 
Cu alte cuvinte, cererea de munca vine din parte firmelor. Din acest motiv ea este o cerere derivata. Cererea de munca deriva din cererea de bunuri economice la a caror producere participa munca impreuna cu ceilalti factori de productie; numai in functie de cererea de bunuri de pe piata firmele angajeaza forta de munca.
Stiinta economica analizeaza cererea de munca in doua ipostaze: 
1. Se analizeaza cererea de munca in functie de modificarea salariului, pentru ceilalti factori punandu-se conditia de ceteris paribus. Cererea de munca este o functie descrescatore de salariu. In aceasta situatie, atunci cand salariul creste cererea de munca se contracta, iar cand salariul scade, cererea de munca se extinde. intreprinzatorul va angaja forta de munca in functie de contri butia factorului munca, alaturi de ceilalti factori de productie la realizarea bunuri lor economice si venitului firmei. Acesta urmareste maximizarea profitului, con ditie care se poate realiza atunci cand costul marginal egaleaza venitul marginal. In termenii pietei muncii, venitul marginal al factorului munca (VmgL) reprezinta productia suplimentara obtinuta prin cresterea cu o unitate a volumului de munca; costul marginal al fortei de munca (CmgL) reprezinta costul unei unitati supli mentare de munca angajata si este egal cu pretul platit pentru folosirea serviciului factorului munca, respectiv cu nivelul salariului: CmgL, = S. 
Astfel, pe piata muncii putem intalni trei situatii:
a) daca VmgL < CmgL, cresterea profitului unei firme se poate realiza numai prin reducerea numarului de salariati;
b) daca VmgL > CmgL, cresterea profitului se poate realiza prin cresterea nu marului de salariati;
c) daca VmgL = CmgL= S, firma isi maximizeaza profitul. In concluzie, firma va angaja forta de munca pana la acel punct in care: VmgL = CmgL= S.
Curba cererii de munca are o panta negativa, reflectand faptul ca firma va an gaja mai multa forta de munca daca salariile sunt mai mici si invers. Modificarea cantitatii cerute de munca in functie de variatia salariului pune in evidenta elasti citatea cererii de munca. Deoarece cererea de munca este derivata din cererea de bunuri economice, daca cererea pe piata bunurilor economice este elastica la pret, de regula va fi elastica si cererea de forta de munca.
Curba cererii de munca reflecta relatia negativa existenta intre nivelul salariu lui (ca variabila independenta) si cantitatea de munca ceruta (ca variabila depen denta).
2. Se analizeaza cererea de munca in functie de modificarea unor factori care formeaza conditiile cererii de munca, in conditiile mentinerii constante a salariului. 
Intr-o perioada data de timp, cererea de munca poate sa creasca sau sa scada in functie de evolutia unor factori si anume:
-  pretul bunurilor obtinute prin folosirea fortei de munca (relatie pozitiva);
-  gradul de substituire a factorului de productie munca cu un alt factor de productie (relatie negativa);
-  modificarea pretului unui alt factor de productie care poate substitui munca (relatie pozitiva);
-  evolutia productivitatii muncii (relatie pozitiva) etc.

Fisiere in arhiva (1):

 Cererea de munca - Analiza factorilor de influenta.docx