Case memoriale

Dintre casele memoriale, cea mai bine cunoscută este “bojdeuca” din Ţicău, legată de viaţa şi activitatea literară a lui Ion Creangă. Multe case ieşene amintesc de viaţa unor personalitaţi ale culturii şi ştiinţei româneşti: casa lui Mihail Sadoveanu de la Copou, casa Otiliei Cazimir din strada Bucşinescu şi casa lui Topârceanu de pe strada Ralet, casa lui Vasile Alecsandri, casa lui Mihail Kogălniceanu, casa în care s-a născut Emil Racoviţă, de pe strada Karl Marx, casa lui A. D. Xenopol din piaţa Gh. Dimitrov, clădirea redacţiei “Vieţii Româneşti”, de pe strada Vasile Alecsandri

CASA DOSOFTEI

Această construcţie din piatră cu parfum arhaic a făcut parte din incinta bisericii SfantuI Nicolae Domnesc (1492), unde a funcţionat pe la 1675 şi reşedinţa mitropolitană. Pe atunci întâi-stătător al Bisericii moldovene era mitropolitul cărturar Dosoftei, vestitul traducător al cărţii Psalmilor în limba română, sub formă versificată. Aici a fost instalată tiparniţa adusă de la Moscova, de sub teascurile căreia au ieşit valoroase cărţi bisericesti în limba română.

Nu se cunoaşte destinaţia iniţială a casei, însă este puţin probabil ca ea să fi slujit drept palat mitropolitan. Crenelurile de pe faţadă, aparţinând zidului de incinta înălţat de Antonie Voda Ruset la 1677, precum si mormintele găsite de arheologi sub clădire arată ca aceasta este mai nouă decât vremea în care a trăit Dosoftei, datând probabil de la începutul veacului XVIII. În acelasi secol, sub bolţile clădirii funcţionau doua dughene negustoreşti, cu vad bun, pe artera comerciala care era uliţa Sf. Vineri.

Dupa începerea restaurării bisericii Sf. Nicolae Domnesc, la 1884, preotul paroh Gavriil Ursu a amenajat în actuala casă "Dosof¬tei" un paraclis, aducând aici Sfânta Masa şi catapeteasma altarului Sf. Stefan (unul dintre cele trei altare ale bisericii Sf. Nicolae Domnesc). El a mutat aici şi icoana Sfântului Mina Egipteanul, paraclisul primind chiar acest nume. Icoana venerată de credincioşi ca făcătoare de minuni, la sfarşitul veacului al XIX-lea era obiectul unui pelerinaj popular, fapt consemnat de Rudolf Sutu în cartea sa Iaşii de odinioară.

In anul 1970 s-a amenajat în "casa cu arcade" Muzeul literaturii române vechi. Aici pot fi admirate, în original, manuscrise si tipărituri din secolele XIV-XVI, provenind din întreg spaţiul românesc. Pot fi văzute: Cazania mitropolitului Varlaam (1643), prima carte tipărită în Moldova în limba romană, Biblia lui Serban Cantacuzino (1688), precum si cărţile tipărite de mitropolitul Dosoftei

La etaj se păstrează cea mai valoroasa copie a Letopiseţului Ţarii Moldovei (1665), atribuit cronicarului Grigore Ureche. Muzeul poate fi vizitat zilnic între orele 10-17, cu excepţia zilei de luni, cand este închis.