Bucovina

Aflata in partea de est a Romaniei, Moldova coboara in trepte de la apus la rasarit: incepand din munti (Carpatii de Rasarit), trecand de dealuri (Dealurile Subcarpatice) si sfarsindu-se in albia Prutului dupa ce a traversat Platoul Moldovean.

Peisajul montan seamana cu cel din Elvetia. Deosebit de impresionante sunt Cheile Bicazului, Cheile Zabalei, Cheile Zugrenilor, asa numitele "pietre ale dacilor" roci slefuite cu alura de oameni si animale (in masivele Rarau, Obcine, Ceahlau etc), cascade cum sunt: Duduitoarea, Putna s.a. Existenta a numeroase lacuri de acumulare mari, pentru hidrocentrale cum sunt cele de pe raurile: Bistrita, Siret, Uz, ca si a unor exotice lacuri naturale cum sunt: Lacul Rosu- format prin alunecare de teren sau Ocna Sugatag format pe un masiv de sare ofera largi posibilitati pentru sporturi nautice, pescuit, odihna si tratament.

Izvoarele minerale si termale adauga valente suplimentare unor statiuni balneare si de odihna ca: Vatra Dornei, Poiana Negrii, Slanic Moldova, Vama, Strunga, Bicaz, Targu Ocna, Baltatesti, Oglinzi, Campulung Moldovenesc, Durau, Izvoru Muntelui, Targu Ocna, Soveja.

Regiunea este foarte bogata in biserici si manastiri decorate pe peretii exteriori cu fresce, unice in lume (in 1975 Uniunea Internationala a Jurnalistilor si scriitorilor de turism au acordat manastirilor Bucovinei premiul "Pomme d'Or"). Dintre acestea amintim: Voronet, Moldovita, Sucevita, Arbore, Humor datand din secolele XV-XVI.

În partea de nord-est a tarii, la granita cu tinutul Hertei (Ucraina), se întinde Tara de Sus a Moldovei. Catre Evul Mediu existau aici asezari stabile, bine rânduite (Baia-1335, Siret-1340, Radauti-1350), iar în jurul anilor 1360 a luat fiinta statul român independent Moldova de sub conducerea voievodului Bogdan.

Erau vremuri tulburi, macinate de controverse interne, inclusiv religioase, catolicismul încercând sa se infiltreze, era vremea permanentelor atacuri ale tatarilor de la rasarit si, curând, ale Imperiului Otoman de la miazazi. Printre masurile luate de primii voievozi români, firesc, s-au înscris ridicarea de fortificatii (Siret, Suceava) si de lacasuri ortodoxe (Siret, Radauti, Baia, Botosani, Suceava). Si din acest punct de vedere, stralucitoare s-a dovedit epoca domnitorilor Stefan cel Mare  Petru Rares  Alexandru Lapusneanu, urmati de Movilesti (1466-1600), când Bucovina a fost împodobita cu biserici si manastiri fortificate care-i fac astazi faima, pastrându-se, nesperat, în conditii excelente. Constructii ale secolului XV si altele din veacul al XVI-lea au primit dupa 1530 un impresionant vesmânt de fresca exterioara la initiativa domnitorului Petru Rares, a mitropolitului Grigorie Rosca, a boierilor Arbore si Movilesti, fresca parietala de mare originalitate a temelor, puritate a desenului, precizie a detaliilor de influenta locala, rafinament cromatic, ansamblu de pictura si arhitectura de o valoare artistica exceptionala. Mai presus de toate câte pot fi vazute în Moldova  considera Josef Strzygowski  sunt curioasele biserici care prin policromia fatadelor se pot compara cu biserica San Marco din Venetia sau cu Domul din Orvieto & ceva asemanator nu ne ofera o a doua tara din lume. Fresca, cea mai îndrazneata si mai dificila dintre tehnicile picturii (Michelangelo), îmbraca peretii exteriori ai bisericilor asemeni unei & carti deschise cu continut biblic (Carola Giedion-Welcker), Capela Sixtina cu fata spre lume ce & ar trebui timp de luni întregi cercetata cu o atentie pasionata (Nicolae Iorga). Numind Judecata de Apoi de la Voronet, Petru Comarnescu preciza: & nicaieri aceasta tema, frecventa în Orient ca si în Occident, nu are atâta bogatie de scene si o atât de îndemânatica si dramatica înlantuire, nici la Camposanto din Pisa, nici la Padova unde Giotto a pictat-o pe la 1305 în capela familiei Scroveni, nici la celelalte biserici din tara.

Celebrul de acum albastru de Voronet ca si verdele-rosu al Sucevitei, galbenul Moldovitei, verdele Arborelui, rosul Humorului fac actul de bravura al picturii cu care zugravii au avut temeritatea sa înfrunte firea, o natura ce parca & întretine anume peisajul pentru a asigura un cadru corespunzator înfaptuirii omului, cum avansa dr. André Lwoff, laureat al Premiului Nobel, continuând: totul este atât de armonios ca te dispune la o meditatie ce-ti da impulsuri optimiste& În pridvorul fiecarui lacas din arhipelagul mânastiresc, în Tara de Sus cunosti si traiesti împlinirea sentimentului linistii&.

Puternice nuclee de cultura si creatie artistica de la începuturile existentei lor, lacasurile Bucovinei îsi continua menirea prin grija restauratorilor si a obstilor calugaresti ce le gospodaresc. Este si motivul pentru care frescele exterioare ale bisericilor Humor (1535), Moldovita (1537), Arbore (1541), Voronet (1547), Sucevita (1596), arhitectura si pictura manastirilor Putna, Dragomirna, Râsca, Slatina, ale bisericilor Patrauti, Balinesti, Probota, Bogdana, bogatele muzee de arta medievala, frumusetea peisajului si a creatiei artistice populare (arhitectura, port, datini), au concurat la decernarea distinctiei Marul de Aur (Pomme dOr) Bucovinei de catre Federatia Internationala a Jurnalistilor si Scriitorilor de Turism (FIJET), au deteminat înscrierea tezaurului bucovinean în catalogul UNESCO Mari monumente ale lumii.

Ramâne vie opera emeritilor creatori în majoritate necunoscuti, suma credintei, curajului si modestiei lor care configureaza geniul.

Manastirea Putna

Biserica manastirii Putna, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" este prima dintre ctitoriile lui Stefan cel Mare. Lucrarile de constructie a manastirii ce urma sa fie necropola domneasca, au inceput la 10 iulie 1466 si s-au incheiat in 1469, iar in 1481 erau finalizate fortificatiile de incinta.

Lacasul a avut mult de suferit, de-a lungul timpului, din cauza unui puternic incendiu, pradat in doua randuri de cazaci, apoi de polonezi. Puternicul cutremur din 1739 a contribuit si mai mult la ruinarea manastirii.

Biserica necropola din mijlocul incintei are dimensiuni neobisnuit de mari pentru acea vreme. Zidurile sunt din piatra bruta legata cu mortar, sprijinite de 12 contraforti.

Turla este inalta si bine proportionata, cu tamburul in stil baroc, pe o baza stelara, impodobita cu coloane rasucite si capitaluri corintice.

In pronaos se afla mormintele lui Bogdan al III - lea mort la 1517, a surorii acestuia Maria (m.1518), al Mariei, sotia lui Petru Rares (m.1529) si al lui Stefanita Voda (m.1527).

In partea de sud a gropnitei, se afla mormantul lui Stefan cel Mare, acoperit cu un baldachin din marmura alba. Sarcofagul are minunate motive ornamentale de o inalta valoare artistica. Piatra tombala, din marmura alba, are o bordura exterioara realizata dintr-o impletitura de frunze de stejar, urmata de o pisanie.

Langa mormantul domnitorului, se afla cel al sotiei sale Maria Voichita, decedata in 1511. In partea de nord a gropnitei se afla mormantul Mariei de Mangop, cea de a doua sotie a domnitorului (m.1476) si al fiilor marelui domnitor, Bogdan si Petru.

Asezamantul de la Putna si-a castigat un binemeritat renume si datorita inestimabilelor valori artistice (broderii, tesaturi, manuscrise impodobite si ferecate in aur si argint, icoane, obiecte de cult), care se gasesc in muzeul amenajat in incinta manastirii.