Bisericile de lemn din Țara Lăpușului

Drept Comunitar Original si Derivat

Tara Lapusului, situate in extremitatea nordica a teritoriului in care s-a infaptuit sinteza geto-daco-romana si au dat nastere poporului roman, descinde in istorie cu aceasi fizionomie spiritual ca mai toate tinuturile ce poarta amprenta unei etnicitati viguroase, marcata de constinta propriei valori.

Viata spirituala a locuitaorii Tarii Lapusului este indisolubil legata de aparitia si patrunderea crestinismului care s-a dezvoltat ca de astfel pe intreg teritoriul romanesc, in forma rasariteana ortodoxa.

Bisericile si manastririle au fist un focar de raspnadire a religiei crestine ortodoxe si in acelasi timp de culturalizare, desfasurand si activitati scolare pentru nevoile bisericii.

Crestinii orotodoxi din aceste parti au apartinut din punct de vedere religios la inceput de Manastirea si Biserica Arhanghelii Mihail si Gavril din Peri Maramures, infintata de urmasii lui Dragos in 1939, care au cerut patriahului din Constantinopol s-o primeasca sub protectia sa.

In timpul stapanirii Moldovei asupra cetatii si Domeniului Ciceului, laspusenii apartineau religios de Manastirea si Episcopia vadului, ce dateaza din 1479. Intrand sub jurisdictia acestei episcopii, Tara Lapusului a cunoscut o intesificare a relatiilor economic-culturale cu Moldova. Stefan cel Mare stia bine ca asezamintele spiritual ale Ciceului sunt mai trainice decat stapanirea politica. In fruntea manastirii se afla un episcope care depindea de Mitropolia din Suceava.

Legaturile cu Moldova au fost mentinute, iar popoulatia a putut rezista ademenirilor care tindeau la desfiintarea natioanala.

Situatia demografica a populatiei Domeniului Ciceului, unul dintre cele mai romanesti tinuturi din Transilvania, explica si faptul ca Stefan a aratat viu interes fata de biserica de pe Valea Somesului, Episcopia ,, fiind un adapost pentru rerligia ortodoxa, prigonita de biserica oficiala a Transilvaniei “.

Lacasuri de cult s-au infiintat, desigur, odata cu intemeierea asezarilor,dar perisabilitatea materialului din care au fost contruite nu au permis ca aceasta sa ajunga pana la noi.

Contruirea de biserici a cunoscut o perioda de avant in cursul veacului al XVII-lea, in special in timpul domniei celor doi rpincipi Gheorghe Rakoczi, cand evenimentele politice, luptele pentru putere, luptele cu turcii au determinat pe principia Transilvaniei sa acorde o seri de insleniri romanilor. Acestei periaode ii apartin, se pare, cele mai vechi biserici monument pastarate pana in zilele noastre : Biserica Adormirea Maicii Domnului din Lapus, Sfintii Arhangheli Mihail si Gavrila din Rogoz, Sfantul Ilie din Cupseni, bisericile din Lobotin, Ungureni.

Bisericile in jurul carora s-a desfasurat o activiate scolara au fost mai multe, in fiecare sat lapusan, dar peste veacuri au rezistat doar cateva dintre ele.

Arhitectura bisericilor din zona prezinta stranse inrudiri cu cea din Maramures si Somes. Sistemul constructive si planimetria sunt asemenea tuturor mnumentelor de lemn romanesti. Au un plan simplu alcatuit di 3 incaperi consecutive de la veste la este:pronaos, naos si absida altarului. Elementele variabile sunt doare forma absidei (dreptunghiulara sau poligonala), prezenta pridvorului si plasarea usii la intrare (pe fatada vestica sau cea sudica).

Acoperisul e inalt, cu treasina lunga, iar deasupra pronaosului-turn clopotnita, dezvoltat considerabil pe inaltime si incununat de un coif sageata.

In zona Lapusului un numar mare de monumente au turnurile orante cu 4 turnulete la baza coifului, particularitate intalnita si in alte zone din nordul Transilvaniei.

In Tara Lapusului activeaza pictorul Radu Munteanu din Ungureni, primele lucrari din 1967 gasindu-se in satul sau si in biserica Din Lapus.

In toate satele lapusene, primele centre de cultura au fost bisericile, fiind inaltate de membrii comunitatii. La inceput s-au construit biserici mici din lemn, apoi incepand cu secolul al XVIII-lea s-au construit biserici mari din piatra si caramida.

Tot biserica a fost cea care cea care a asigurat pastrarea si circulatia cartilor vechi romanesti, cu toate vicisitudinle care au trecut peste locuitorii Vaii Lapusului. Circulatia cartii romanesti de invatatura in spatial Tarii Lapusului ner dovedeste intereseul de care aceasta s-a bucurat in lumea satului, precum si eforturile pe care preotii si credinciosi le depuneau pentr achizitioanarea si pastrearea acestei carti, care a slujit de-a lungul vremii ca focar de cultura, contribuind la unitatea de limba si credinta a tuturor romanilor . Pe langa biserici s-au intocmit cele din intai register de stare civila a credinciosilor.

ARHITECTURA BISERICILOR

Prin arhitectura bisericilor si picture murala taraneasca, Lapusul este una dintre cele mai remarcabile zone ale tarii.

Aceste impresionantre realizari arhitecturale reprezinta, prin insusi tehnica de constructive, prelungirea in timp a unorconstructii anterioare, pe care le-au inlocuit treptat, respectandu-le planul si silueta, fiind sinteza unor elemente de origine diferita.

Unele elemente de constructive, nava recangulara, cu peretii din barne de lemn, cu acoperisul inalt, cu pante repezi, crestaturile si ciopliturile in lemn deriva din casa taraneasca si din arta popular. In schimb, altarulpoligonal, acoperisul cu turle zvelte reprezinta rezulatul unor contaminari cu arhitectura gotica.

Bisericile din lemn din zona Lapusului au un plan dreptunghiular cu absida decrosata, poligonala, acoperisul inalt, cu o singura poala, cu streasina larga. Ceea ce le defineste etse turnul clopotnita, reidicat spre pronaos, cu galerii arcate si coif inalt pyramidal. Aceste monumente arhitecturale reprezinta, in inteles etno- istoric, semen ale unor situatii din trecut, cu semnificatii bogate in viata cultural a a zonei.

In zona Lapusului, ca de altfel in toata Transilvania, se obisnueste mutarea bisericilor si aa altor constructii de lemn dintr-o parte in alta, mutarile fiind legate de fenomene demografice, de schimbari sociale sau de trecera la o noua etapa cultural.

Radu Munteanu a creat o adevarata scoala de picture in zona, farmecul picturii lui constand in sinceritatea ei spontana. Un element interesant in picture murala din Lapus l-a constituit aparitia elementelor laice si a portretelor. Pictura murala din zona Lapus arata si legatura cu pictorii din scoala moldoveneasca si, prin intermediul lor, cu scoala biantina rusa. Dar ceea ce ramane characteristic acestor picture este apropiera de viata satului, de realitate.