Caracteristicile generale ale municipiului Chisinau : a) asezarea geografica : -zona de timp : +3 ore in raport cu grinvici -coordonate geografice : coordonate geografice: 47?2? latitudine nordica si 28?50? longitudine vestica. -forma de relief : teritoriul municipiului si al periferiilor lui este impartit in doua zone: de vest si de sud, care tin de zona Colinei Codrilor, reprezentate de cumpene inguste ale apelor si de pante de teren alunecator si, de asemenea, de sectoarele de est si de nord ce se marginesc cu Campia Nistrului. O componenta importanta a reliefului chisinauean o constituie valea Bacului si pantele ei dezmembrate. Partea cea mai mare, de pe malul drept al Bacului, ocupa trei terase strabatute de cateva valcele. Zona de nord-vest si partial cea de vest sunt despartite la centru de valea ingusta a rauletului Durlesti.Orasul este amplasat pe o margine a pantei de sud-est a Podisului Central al Moldovei si este strabatut de riurile Bic si Isnovat. -structura solului : Orasul se afla in partea centrala a unei structuri geologice din sud-estul Europii, a carei baza este formata din placi de granit si granisuri din epoca arheica, dispusa la o adincime de cca 1150 m sub nivelul marii. Partea superioara a sectiunii geologice a acestei structuri este reprezentata de roci sedimentare din erele siluriana, devoniana, paleogenului si neogenului. De la nord la sud orasul este intersectat de un strat de recife mediosarmatice. Straturile argilo-nisipoase, prezente pe intreg teritoriul orasului, au o adincime de la 2 pina la 30 m. Pe pantele vaii riului Bic sunt terase aluviale cu o latime de pina la 1,3 m. Neinsemnate perturbari tectonice, cu amlitudinea de 3-5 m, au fost inregistrate in partea de nord-vest a orasului. -Bogatiile minerale. Pe teritoriul Chisinaului si in imprejurimele lui se afla numeroase zacaminte de materiale de constructii: de var, calcar, piatra bruta de constructie, argila, nisip, pietris. Sunt exploatate 5 zacaminte de piatra si de var stins: la Cricova, Milestii Mici, Chisinau, Fauresti, Goian. Caramida si tigla se produc din materia prima extrasa la carierele din Bubuieci si Milestii Mici, iar nisip, pietris si prundis - la Cobusca si Vadul lui Voda. Rezervele de ape subterane ale Chisinaului permit aprovizionarea partiala a municipiului cu apa potabila. Din cantitatea totala de apa folosita de chisinauieni, cca 20 la suta revin apelor subterane. In straturile acvatice sarmatice sunt si ape minerale. Apa minerala de tipul Chisinau este intrebuintata pentru tratarea maladiilor gastro - intestinale. -clima : Clima Chisinaului este temperat continentala. Iarna este blinda, scurta; vara e calduroasa si de lunga durata. Primele observatii meteorologice s-au facut in 1844: sistematic - la Liceul Real (1886-1940), precum si la Scoala de Vinificatie (1885-1923). Cercetari intense ale climei au inceput in anii de dupa razboi la Statiile meteo de la Riscani (1944-1959), la Revaca (din 1959), precum si la Centrul Hidrometeorologic Chisinau. Lumina solara anuala e de 2215 ore, cea mai puternica si mai indelungata fiind inregistrata in iulie (329 ore), iar cea mai mica - in decembrie (54 ore) (vezi tabelul No1). Anual sunt 71 zile fara soare, cele mai multe 40 - sunt iarna. -Fauna. Pe teritoriul Chisinaului au fost inregistrate 27 specii de mamifere, 75 specii de pasari si 14 specii de reptile si amfibii. Dintre tiritoare se intilnesc mai des cirtitele, aricii, soarecii-de-cimp, liliecii, diferite rozatoare, veveritele s.a., dintre animalele de prada: nevastuicile, dihorii, jderii. Isi fac cuib 53 specii de pasari, altele sunt migratoare, altele obisnuesc sa ramana numai in timpul iernii. In ultimii ani a sporit considerabil numarul porumbeilor de padure,lastunilor, graurilor, vrabiilor. S-au format populatii orasenesti de grauri si de ciori-de-cimp, care, de la inceputul anilor 60 , ierneaza an de an la Chisinau. Componenta reptilelor si amfibiilor nu este prea bogata. Cel mai des se intilnesc sopirlele, serpii, broastele, broastele de riu, broastele testoase, broastele riioase. In lacul Valea Morilor (fost "al Comsomolului") si in cel de la Ghidighici sunt circa 20 specii de pesti. In rezervoarele de apa din oras vietuesc: babusca, platica, soreanul, carasul, rasparul, bibanul, crapul, rosioara s.a. Se intilnesc diferiti fluturi si gindaci, inclusiv vatamatori ai faunei (paduchi de planta, capuse, viermi de matase etc.). In anumiti ani apar in masa buburuze si fluturi albi americani. Suprafata totala a municipiului Chisinau constituie - 571,6 km. Suprafata orasului Chisinau alcatuieste aproximativ 122 kilometri patrati ; - Numar de locuitori : In prezent, Chisinaul gazduieste 780 100 locuitori - structura etnica : *pozitia si structura territorial-administrativa : Denumirea localitatii subordonate Chisinaului Populatie totala Romani moldoveni Alt grup mai insemnat de populatie Numarul lor oraselul Codru 9892 7312 rusi 1316 oraselul Cricova 7214 4537 rusi 1414 oraselul Durlesti 17937 14329 rusi 1781 oraselul Singera 6881 6302 rusi 277 oraselul Vadul lui Voda 5037 3209 rusi 1053 oraselul Vatra 3736 1827 rusi 1049 satul Bic 896 869 rusi 10 satul Bubuieci 5779 4823 rusi 642 satul Bunet 83 37 ucraineni 42 satul Ceroborta 36 35 rusi 1 satul Cheltuitori 183 167 ucraineni 10 satul Ciorescu 4064 3261 ucraineni 388 satul Colonita 2722 2470 rusi 164 satul Condrita 514 511 ucraineni 3 satul Cruzesti 1360 1283 rusi 59 satul Dobrogea 3789 2364 rusi 1063 satul Fauresti 516 505 rusi 6 satul Ghidighici 5063 4904 rusi 108 satul Goian 320 288 rusi 7 satul Gratiesti 4194 4130 rusi 41 satul Hulboaca 1398 1375 rusi 10 satul Revaca 915 896 rusi 5 satul Tohatin 1752 1585 rusi 76 Componenta pe nationalitati este: Nationalitate Numar de Locuitori % de Locuitori Moldoveni/Romani 513610 72.11 Ucraineni 58945 8.28 Rusi 99149 13.92 Gagauzi 6448 0.91 Bulgari 8866 1.24 Evrei 2649 0.37 Polonezi 834 0.12 Tigani 507 0.07 Altele 21210 2.98
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
