Analiza zonelor aferente orașului Chișinău

Caracteristicile generale ale municipiului Chisinau :

a) asezarea geografica :

-zona de timp : +3 ore in raport cu grinvici

-coordonate geografice : coordonate geografice: 47°2′ latitudine nordică și 28°50′ longitudine vestică.

-forma de relief : teritoriul municipiului și al periferiilor lui este împărțit în două zone: de vest și de sud, care țin de zona Colinei Codrilor, reprezentate de cumpene înguste ale apelor și de pante de teren alunecător și, de asemenea, de sectoarele de est și de nord ce se mărginesc cu Câmpia Nistrului. O componentă importantă a reliefului chișinăuean o constituie valea Bâcului și pantele ei dezmembrate. Partea cea mai mare, de pe malul drept al Bâcului, ocupă trei terase străbătute de câteva vâlcele. Zona de nord-vest și parțial cea de vest sunt despărțite la centru de valea îngustă a râulețului Durlești.Orasul este amplasat pe o margine a pantei de sud-est a Podisului Central al Moldovei si este strabatut de riurile Bic si Isnovat.

-structura solului : Orasul se afla in partea centrala a unei structuri geologice din sud-estul Europii, a carei baza este formata din placi de granit si granisuri din epoca arheica, dispusa la o adincime de cca 1150 m sub nivelul marii. Partea superioara a sectiunii geologice a acestei structuri este reprezentata de roci sedimentare din erele siluriana, devoniana, paleogenului si neogenului. De la nord la sud orasul este intersectat de un strat de recife mediosarmatice. Straturile argilo-nisipoase, prezente pe intreg teritoriul orasului, au o adincime de la 2 pina la 30 m. Pe pantele vaii riului Bic sunt terase aluviale cu o latime de pina la 1,3 m. Neinsemnate perturbari tectonice, cu amlitudinea de 3-5 m, au fost inregistrate in partea de nord-vest a orasului.

-Bogatiile minerale. Pe teritoriul Chisinaului si in imprejurimele lui se afla numeroase zacaminte de materiale de constructii: de var, calcar, piatra bruta de constructie, argila, nisip, pietris. Sunt exploatate 5 zacaminte de piatra si de var stins: la Cricova, Milestii Mici, Chisinau, Fauresti, Goian. Caramida si tigla se produc din materia prima extrasa la carierele din Bubuieci si Milestii Mici, iar nisip, pietris si prundis – la Cobusca si Vadul lui Voda. Rezervele de ape subterane ale Chisinaului permit aprovizionarea partiala a municipiului cu apa potabila. Din cantitatea totala de apa folosita de chisinauieni, cca 20 la suta revin apelor subterane. In straturile acvatice sarmatice sunt si ape minerale. Apa minerala de tipul Chisinau este intrebuintata pentru tratarea maladiilor gastro – intestinale.

-clima : Clima Chisinaului este temperat continentala. Iarna este blinda, scurta; vara e calduroasa si de lunga durata. Primele observatii meteorologice s-au facut in 1844: sistematic – la Liceul Real (1886-1940), precum si la Scoala de Vinificatie (1885-1923). Cercetari intense ale climei au inceput in anii de dupa razboi la Statiile meteo de la Riscani (1944-1959), la Revaca (din 1959), precum si la Centrul Hidrometeorologic Chisinau. Lumina solara anuala e de 2215 ore, cea mai puternica si mai indelungata fiind inregistrata in iulie (329 ore), iar cea mai mica – in decembrie (54 ore) (vezi tabelul №1). Anual sunt 71 zile fara soare, cele mai multe 40 – sunt iarna.

-Fauna. Pe teritoriul Chisinaului au fost inregistrate 27 specii de mamifere, 75 specii de pasari si 14 specii de reptile si amfibii. Dintre tiritoare se intilnesc mai des cirtitele, aricii, soarecii-de-cimp, liliecii, diferite rozatoare, veveritele s.a., dintre animalele de prada: nevastuicile, dihorii, jderii. Isi fac cuib 53 specii de pasari, altele sunt migratoare, altele obisnuesc sa ramana numai in timpul iernii. In ultimii ani a sporit considerabil numarul porumbeilor de padure,lastunilor, graurilor, vrabiilor. S-au format populatii orasenesti de grauri si de ciori-de-cimp, care, de la inceputul anilor 60 , ierneaza an de an la Chisinau. Componenta reptilelor si amfibiilor nu este prea bogata. Cel mai des se intilnesc sopirlele, serpii, broastele, broastele de riu, broastele testoase, broastele riioase. In lacul Valea Morilor (fost “al Comsomolului”) si in cel de la Ghidighici sunt circa 20 specii de pesti. In rezervoarele de apa din oras vietuesc: babusca, platica, soreanul, carasul, rasparul, bibanul, crapul, rosioara s.a. Se intilnesc diferiti fluturi si gindaci, inclusiv vatamatori ai faunei (paduchi de planta, capuse, viermi de matase etc.). In anumiti ani apar in masa buburuze si fluturi albi americani.

Suprafata totala a municipiului Chisinau constituie - 571,6 km.

Suprafata orasului Chisinau alcătuieşte aproximativ 122 kilometri pătraţi ;

- Numar de locuitori : În prezent, Chișinăul găzduiește 780 100 locuitori

- structura etnica : *pozitia si structura territorial-administrativa :

Denumirea localității subordonate Chișinăului Populație totală Români moldoveni Alt grup mai însemnat de populație Numărul lor

orășelul Codru 9892 7312 ruși 1316

orășelul Cricova 7214 4537 ruși 1414

orășelul Durlești 17937 14329 ruși 1781

orășelul Sîngera 6881 6302 ruși 277

orășelul Vadul lui Vodă 5037 3209 ruși 1053

orășelul Vatra 3736 1827 ruși 1049

satul Bîc 896 869 ruși 10

satul Bubuieci 5779 4823 ruși 642

satul Buneț 83 37 ucraineni 42

satul Ceroborta 36 35 ruși 1

satul Cheltuitori 183 167 ucraineni 10

satul Ciorescu 4064 3261 ucraineni 388

satul Colonița 2722 2470 ruși 164

satul Condrița 514 511 ucraineni 3

satul Cruzești 1360 1283 ruși 59

satul Dobrogea 3789 2364 ruși 1063

satul Făurești 516 505 ruși 6

satul Ghidighici 5063 4904 ruși 108

satul Goian 320 288 ruși 7

satul Grătiești 4194 4130 ruși 41

satul Hulboaca 1398 1375 ruși 10

satul Revaca 915 896 ruși 5

satul Tohatin 1752 1585 ruși 76

Componenta pe nationalitati este:

Nationalitate Numar de Locuitori % de Locuitori

Moldoveni/Romani 513610 72.11

Ucraineni 58945 8.28

Rusi 99149 13.92

Gagauzi 6448 0.91

Bulgari 8866 1.24

Evrei 2649 0.37

Polonezi 834 0.12

Tigani 507 0.07

Altele 21210 2.98