Analiza structurilor turistice din Satu Mare

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Turism
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 22 în total
Cuvinte : 3796
Mărime: 129.43KB (arhivat)
Publicat de: Sorin Covaci
Puncte necesare: 7

Cuprins

  1. 1.Localizare si caracterizare judet 3
  2. 1.1.Scurt istoric 3
  3. 1.2.Asezare si cai de acces 4
  4. 1.2.1.Asezare 4
  5. 1.2.2. Suprafata 4
  6. 1.2.3.Cai de acces 4
  7. 1.3.Profilul economic 5
  8. 1.3.1.Industrie 5
  9. 1.3.2.Agricultura 5
  10. 1.3.3.Comert 5
  11. 1.3.4.Transport 6
  12. 1.3.5.Contributia la PIB 6
  13. 2.Prezentarea potentialului turistic al judetului 7
  14. 2.1.Resurse turistice naturale 7
  15. 2.1.1.Relief 7
  16. 2.1.2.Clima 7
  17. 2.1.3.Flora si fauna 7
  18. 2.1.3.1.Vegetatie 7
  19. 2.1.3.2.Fauna 7
  20. 2.1.4.Hidrografie 8
  21. 2.1.5.Rezervatii si monumente ale naturii 8
  22. 2.1.5.1.Rezarvatii naturale geologice 8
  23. 2.1.5.2.Specii de plante ocrotite 8
  24. 2.2.Resurse turistice antropice 8
  25. 2.2.1.Monumente arheologice 8
  26. 2.2.2.Case memoriale 9
  27. 2.2.3.Monumente istorice 10
  28. 2.2.4.Arta si arhitectura 10
  29. 2.2.5.Muzee 11
  30. 2.2.6.Etnografie si folclor 11
  31. 3.Analiza bazei tehnico-materiala si a ofertei de servicii 12
  32. 3.1.Unitati de cazare pe tipuri si categorii de confort 12
  33. 3.2.Unitati de alimentatie publica 14
  34. 3.3.Unitati de agrement 17
  35. 3.4.Unitati de tratament 18
  36. 4.Analiza indicatorilor circuitului turistic 19
  37. 4.1.Numarul turistilor 19
  38. 4.2.Numar innoptari 19
  39. 4.3.Sejurul mediu 20
  40. 4.4.Densitatea turistica 20
  41. 5.Propuneri de valorificare 22
  42. 6.Biblografie 23

Extras din referat

1.Localizare si caracterizare judet:

1.1.Scurt istoric

Județul Satu Mare, străbătut de vechiul râu Someș și locuit din timpuri imemorabile de geto-daci, a fost un leagăn al culturii și civilizației românești. Săpăturile arheologice din Țara Oașului, de la Ardud, Medieșu-Aurit, Homorod șiSanislău au scos la lumină relicve atestând viața umană în această regiune începând încă din Paleolitic. Un punct de reper al istoriei acestei regiuni este reprezentat de daci, care au trăit aici aproape 1000 ani creând o remarcabilă civilizație. Drept model se poate lua așezarea Medieșu Aurit, unde se găsesc rămășițele a 13 cuptoare de olărit, reprezentând cel mai mare tezaur arheologic de acest fel din țară. La sfârșitul secolului al IX-lea și începutul secolului al X-lea, regiunea a făcut parte din Voievodatul lui Menumorut care a avut cetatea de scaun la Sătmar (Castrum Zotmar), cucerită de unguri după lupte crâncene care au durat trei zile, după cum menționează Cronicarul Anomin în Gesta Hungarorum. Situându-se la intersecția unor importante drumuri comerciale și având bogate resurse naturale, atestate în scrierile istorice din anul 1181,comitatul Sătmar a avut o istorie tumultoasă.

Cetățile de la Satu Mare, Ardud, Medieșu-Aurit, Carei ș.a., ale căror ruine rezistă până astăzi, apoi bisericile romane de la Acâș (secolul al XIII-lea) și bisericile gotice de la Ardud, Eriu-Sâncrai, Beltiug ș.a., atestă continuitatea existențială a locuitorilor acestei zone. După bătălia de la Mohács (1526), județul Satu Mare a fost revendicat atât de principii austrieci cât și de principii transilvăneni. În vara anului 1601 Mihai Viteazul și-a stabilit tabăra la Moftin pentru 20 de zile, pregătindu-se pentru pentru bătălia de la Gurăslău, ultima sa victorie. Peste mai bine de 100 de ani, în 1711, armata prințului Francisc Rakoczi al II-lea s-a predat în fața trupelor austriece la Moftin. În 1657 cetatea și comitatul Sătmar au fost cucerite de polonezi. Tratatul de pace poartă semnătura colonelului Jan Sobieski, viitorul rege al Poloniei.

Între 1660-1661 trupele otomane au devastat întreg ținutul. Guvernarea habsburgică de după 1711 a adus o perioadă de stabilitate și prosperitate în zonă. Coloniștii germani ajung aici în secolul al XVIII-lea și se stabilesc pe proprietatea conților Karoly de Carei. Cele două războaie mondiale și Unirea Transilvaniei cu România la 1 decembrie 1918 sunt cele mai importante evenimente istorice ale județului din secolul XX. Memorialul ridicat la Carei în 1964, o sculptură de Vida Geza, este probabil cel mai elocvent simbol al istoriei secolului XX.

1.2.Asezare si cai de acces

1.2.1.Asezare:

Judeţul Satu Mare este situat in Nord Vestul României, în zona transfrontalieră cu Ungaria şi Ucraina.

Judeţul Satu Mare face parte din Regiunea de Nord Vest şi de asemenea din Euroregiunea Carpatică.

Puncte de trecere a frontierei (vamă) :

-Petea (rutier)

-Halmeu (rutier şi feroviar)

-Urziceni (rutier)

-Berveni (feroviar)

-Satu Mare (aerian)

1.2.2.Suprafata:

Judeţul Satu Mare are o suprafaţă de 4.418 km2 (1,85 % din teritoriul naţional).

Folosinţa terenurilor :

-72% terenuri agricole

-18,2% păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră

-2,2% râuri

-7,2 % suprafaţă locuită

-0,4% alte suprafeţe

1.2.3.Cai de acces:

Rutiere - E81(DN 1F)- Satu Mare - Zalau (Oradea, Cluj, Bucuresti),

- E671(DN 19) Satu Mare-Oradea, E58(DN 1C) Baia Mare- Satu Mare; -- -DN19A- Sighetu Marmatiei-(Pasul Huta)- Negresti Oas - Satu Mare- Petea(vama)- Ungaria; DN1C - Baia Mare- Seini- Halmeu -(vama)- Ucraina;

Linia ferata -402 ( Ungaria-(Oradea)-Valea lui Mihai- Carei;Satu Mare- Ucraina);

-400 -Bucuresti- Baia Mare- Satu Mare;

-412 (Zalau- Sarmasag- Carei- Ungaria); carei - Tasnad - (Simleul Silvaniei) - Zalau;

Aeroport la Satu Mare

Puncte vamale la frontiera-rutier si cale ferata

-Halmeu (--> Ucraina),

-Cale ferata Carei-Berveni-->Ungaria,

-rutier- Petea (--> Ungaria), trafic local Tarna Mare (--> Ucraina) Urziceni-Vallaj (Ungaria).

1.3.Profilul economic

1.3.1.Industrie:

Extractiva - nisip; prelucrarea lemnului si mobila; industrie usoara - confectii, tricotaje, textile, incaltaminte; electronica si electrocasnica - Satu Mare; industrie alimentara - panificatie, carne si mezeluri, branzeturi, semipreparate, conserve legume fructe;

1.3.2.Agricultura:

Agricultura atrage 44,7% din populatia ocupată a judeţului. Producţia vegetală a reprezentat 69,9% din total, iar producţia animală 29,5%

Judeţul Satu Mare dispune de o suprafaţă agricolă de 317,5 mii hectare, din care 223,9 mii hectare teren arabil (70,5%).Terenul arabil este destinat potrivit specificului local, în special culturii cerealelor, care ocupă în jur de 63,2% din suprafaţa agricolă.

Cereale: grau, secara, orz, ovaz, porumb, sorg

Legume: cartof, ceapa, conopida, dovleac, fasole, hrean, marar, morcov, pastarnac, patrunjel, ridichi, sfecla, soia, telina, usturoi, varza; Fructe: caise, cirese, gutui, mere, nuci, pere, prune, visine; (arbusti sau de gradina) afine, mure, zmeura, fragi;

Podgorii:- Sanislau, Halmeu;

Plante tehnice: in, canepa, sfecla, soia, floarea soarelui;

Avicultura: pui, gaini ouatoare, rate, gaste;

Zootehnia: oi, capre, porci, vite, cai, magari,

Piscicultura: crap, caras, salau, stiuca, somn, fitofag, platica, lin, biban;

Flori si plante medicinale;

1.3.3.Comert

În activitatea de comerţ exterior, exporturile s-au cifrat în anul 2006 la 486 milioane euro în preţuri FOB.

Pe grupe de mărfuri, structura acestuia se prezintă astfel: maşini şi echipamente 47,2%, materiale textile şi articole din acestea 19,2% (în scădere faţă de anul anterior), metale comune şi articole din metal 10,7%, mobilier 7,7% (în declin pronunţat), încălţăminte 6,4%.

Importul de mărfuri al agenţilor economici cu sediul în Satu Mare a însumat, în aceeaşi perioadă, 554 de milioane euro în preţuri CIF.

Ca structură, importurile sunt formate din: maşini şi echipamente 37,1%, materiale textile şi articole din acestea 11,5%, metale comune şi articole din acestea 13,5%, materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea 7,2%, produse alimentare, băuturi şi tutun 1,7%.

1.3.4.Transporturi

Aeroportul Internaţional Satu Mare are în acest moment o situaţie dezavantajată, existând doar curse către Timişoara (CarpatAir), putând totodată să primească curse charter ( interne şi internaţionale ) de pasageri sau de mărfuri. Cursa către Timişoara face legătură cu zborurile Companiei CarpatAir din Timişoara către München, Stuttgart, Torino, Bergamo, Verona, Roma, Napoli şi Trieste. Din luna octombrie 2007, cursele Satu Mare – Bucureşti ale companiei Tarom vor fi reluate.

Preview document

Analiza structurilor turistice din Satu Mare - Pagina 1
Analiza structurilor turistice din Satu Mare - Pagina 2
Analiza structurilor turistice din Satu Mare - Pagina 3
Analiza structurilor turistice din Satu Mare - Pagina 4
Analiza structurilor turistice din Satu Mare - Pagina 5
Analiza structurilor turistice din Satu Mare - Pagina 6
Analiza structurilor turistice din Satu Mare - Pagina 7
Analiza structurilor turistice din Satu Mare - Pagina 8
Analiza structurilor turistice din Satu Mare - Pagina 9
Analiza structurilor turistice din Satu Mare - Pagina 10
Analiza structurilor turistice din Satu Mare - Pagina 11
Analiza structurilor turistice din Satu Mare - Pagina 12
Analiza structurilor turistice din Satu Mare - Pagina 13
Analiza structurilor turistice din Satu Mare - Pagina 14
Analiza structurilor turistice din Satu Mare - Pagina 15
Analiza structurilor turistice din Satu Mare - Pagina 16
Analiza structurilor turistice din Satu Mare - Pagina 17
Analiza structurilor turistice din Satu Mare - Pagina 18
Analiza structurilor turistice din Satu Mare - Pagina 19
Analiza structurilor turistice din Satu Mare - Pagina 20
Analiza structurilor turistice din Satu Mare - Pagina 21
Analiza structurilor turistice din Satu Mare - Pagina 22

Conținut arhivă zip

  • Analiza Structurilor Turistice din Satu Mare.doc

Alții au mai descărcat și

Valorificarea potențialului turistic în Județul Neamț

Capitolul 1. Prezentarea cadrului natural şi antropic al Judeţului Neamţ „România, datorită aşezării sale unice, este o ţară ideală pentru...

Turismul rural în comuna Bran

Turismul rural, ecologic si cultural în comuna Bran Pe baza experienteiternationale si a practicilor întâlnite în ultimii ani, în România sunt...

Serviciile în Turism

Turismul reprezinta astazi, prin continutul si rolul sau, un domeniu distinct de activitate, o componenta de prima importanta a vietii economice...

Hotelurile Hilton

Hilton Hhonors Worldwide : Razboiul loialitatii Hotelurile Hilton privesc cele mai frecvente programe ale oaspetilor ca cel mai important...

Turism Rural

1.Itroducere in TRChiar dacă o definiţie a turismului rural ar putea părea ca fiind foarte simplă – acea formă de turism practicată în spaţiile...

Te-ar putea interesa și

Valorificarea potențialului turistic al Județului Cluj

CARACTERIZAREA GEOGRAFICA SI ECONOMICO-SOCIALA Clujul este cel de-al doilea mare centru financiar-bancar al Romaniei si unul dintre cele mai...

Județul Hunedoara

1.Localizarea si caracterizarea judetului Scurt istoric Istoria acestei regiuni este extrem de bogata in evenimente, din paleoliticul mijlociu,...

Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Cluj

I. CARACTERIZARE GEOGRAFICĂ ȘI ECONOMICO-SOCIALĂ: Judeţul Cluj se situează în jumătatea nord-vestică a ţării, aflându-se în zona de contact a trei...

Dezvoltare regională - analiza regiunii nord-vest - Transilvania de Nord

1. Descrierea generală a regiunii Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) a fost creată în baza legii 151/1998 (modificată prin Legea 315/2004)...

Turismul în partea de V și N-V României

CAP. I NOTIUNI DE TURISM Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea desfăşurată în alte sectoare-chei din...

Valorificarea potențialului turistic al Județului Sălaj

Situat în partea de nord-vest a României, la trecerea dintre Carpaţii Estici si Munţii Apuseni, judeţul Sălaj este cunoscut din cele mai vechi...

Organizarea și valorificarea spațiului turistic în Județul Maramureș

I- Consideratii generale Judeţul Maramureş este aşezat în extremitatea nord vestică a României, la graniţa cu Ucraina, în apropierea paralelei...

O Analiză de Marketing a Produsului Turistic cu Specific Balnear în Județul Bihor

Turismul balnear s-a definit prin acest termen acea ramură în care motivaţia călătoriei este păstrarea şi redobândirea sănătăţii. Rolul turismului...

Ai nevoie de altceva?