Analiza mijloacelor de transport și telecomunicații

Capitolul1

SERVICIILE DE TRANSPORT

Transporturile şi importanţa acestora

Transportul reprezintă o latură a activităţii economice a societăţii , organizată în scopul învingerii distanţelor. Prin activitatea de transport se realizează deplasarea în spaţiu a bunurilor sau a oamenilor în vederea satisfacerii nevoilor materiale şi spirituale ale societăţii omeneşti. Prin transportul de bunuri se realizează distribuţia mărfurilor, se pun în legătura punctele de ofertă cu cele de cerere, se stabilesc o serie de legături între zone diferite de pe Terra. În ceea ce priveşte transportul de persoane, prin acesta se acopera nevoia de deplasare a indivizilor, atât în scop personal cât şi particular, se stabilesc o serie de contracte între oamenii de peste tot.

În zilele noastre transporturile internaţionale au devenit efectiv o componentă tot mai importantă a strategiei desfacerii mărfurilor pe pieţele externe cunoscută sub numele de logistică. Între starea economiei mondiale şi a transporturilor internaţionale există o legătură cauzală obiectivă. Starea transporturilor internaţionale depinde de starea comerţului mondial, iar acesta din urmă depinde de starea economiei mondiale.

Cu alte cuvinte, cererea de transport internaţional este determinată de volumul (fizic) al activităţilor de export-import. Cererea de transport, în general, este puţin sensibilă la substituirea ei cu alte servicii, cum ar fi de pildă, telecomunicaţiile şi din această cauză este inelastică în raport cu evoluţia preţurilor serviciilor de transport. Dacă preţurile acestor servicii cresc pe piaţa mondială, cererea de transport va fi foarte puţin sensibilă la această creştere şi va scade foarte putin sau chiar deloc. Dacă pe plan mondial preţurile serviciilor de transport cresc mai repede decât preţurile mărfurilor, scopul cheltuielilor de transport va fi suportat de ţările cu o elasticitate mai redusă a exporturilor şi importurilor. O altă caracteristică a cererii de transport este reacţia întârziată a acesteia la creşterea preţurilor serviciilor de transport. Aceasta se explică prin faptul că ţările care urmăresc să-şi modifice structura exporturilor şi importurilor au nevoie de o perioadă relativ lungă de timp pentru a-şi restructura industriile. Chiar şi modificarea repartizării geografice a comerţului exterior, în vederea reducerii distanţelor de transport, necesită o perioadă importantă de timp.

Pe de altă parte, oferta de transport se manifestă distinct pe moduri şi mijloace de transport disponibile la un moment dat, capabile să întrunească condiţiile impuse de specificul fiecărui transport în parte. Ea este elastică în raport cu preţurile serviciilor de transport, având o tendinţă de creştere când preţurile cresc şi o tendinţă de scădere când aceste preţuri nu acoperă costurile cărăuşilor. Datorită mutaţiilor permanente din structura exporturilor şi importurilor pe plan mondial, ca şi modificările în repartizarea geografică a acestora, oferta de transport cunoaşte modificări continue, în sensul apariţiei de noi mijloace de transport tot mai perfecţionate şi mai specializate, mai eficiente din punct de vedere economic.

Hartă cu reţeaua rutieră din România

Hartă cu reţeaua de cale ferată din România

Hartă cu aeroporturile Internaţionale din România și Republica Moldova

Rețeaua de transport din România este destul de variată, această țară situându-se din acest punct de vedere la un nivel acceptabil față de celelalte țări. Transporturile sunt urbane în interiorul localitățiilor dar și interurbane.

În momentul de față în România nu există statistici oficiale cu privire la numărul persoanelor care folosesc autovehiculele proprietate personală, ci doar cele referitoare la traficul interurban și internațional. Astfel în anul 2008 s-au înregistrat un număr total de 384.515.000 călători, din aceștia 296.954.000, (77%) au călătorit pe cale rutieră, iar 78.252.000, (20%) au ales trenul ca mijloc de transport. Avionul a fost preferat de circa 9.077.000 persoane, restul pasagerilor preferând căile fluviale și maritime.

În următorii ani se preconizează investiții majore în infrastructura de transport prin modernizarea unor drumuri naționale și de interes local, dar și în construcția de autostrăzi. De asemenea se urmărește modernizarea căilor ferate și creșterea vitezei medii de circulație, care în prezent se află la un nivel scăzut față de alte țări europene, dar și construirea unor noi căii ferate, cum ar fiVâlcele-Râmnicu Vâlcea aflată pe coridorul IV de transport european. Alte măsuri care urmează a fi luate pentru modernizarea infrastructurii românești o reprezintă construcția de noi aeroporturi (Ghimbav-Brașov, Galați-Brăila etc.) și mărirea capacităților celor existente. În domeniul transporturilor navale se va urmări creșterea traficului pe Dunăre.

Căi ferate

Metrou Bucuresti

Hartă cu rutele metroului din Bucureşti

Operatorul național al căilor ferate este Căile Ferate Române, care operează pe rețea împreună cu alte firme de transport private.

-Lungimea căilor ferate: 22.247 km (8.585 km electrificați)

-Ecartament internațional (UIC): 21.811 km

-Ecartament îngust: 487 km (1996)