Alimentatie publica

Extras din referat Cum descarc?

Organismul fiecaruia dintre noi are nevoie de mancare. Alimentele ne afecteaza sanatatea in mai multe feluri: modul in care aratam si ne simtim, modul in care facem fata bolilor si chiar modul in care ne mentinem forma fizica si mentala. Toate acestea sunt posibile datorita substantelor nutritive din mancare necesare pentru reglarea functiilor, dezvoltarea armonioasa, repararea tesuturilor si pentru obtinerea energiei. Pentru toate aceste activitati, organismul are nevoie de mai mult de 40 de substante nutritive diferite. Procesul prin care le primeste si le utilizeaza se numeste nutritie.
Exista asadar sase categorii de substante nutritive: carbohidrati, grasimi, proteine, vitamine, minerale si apa. Fiecare categorie din cele mentionate este necesara pentru mentinerea starii de sanatate. Carbohidratii, grasimile si proteinele pot fi utilizate de organism ca surse de energie. Vitaminele, mineralele si apa au alte functii esentiale, in mentinerea proceselor celulare vitale. 
Atunci cand organismul utilizeaza substantele nutritive din alimente, in interiorul celulelor au loc o serie de reactii chimice. Drept rezultat, este eliberata energia. Metabolismul este procesul chimic prin care organismul asimileaza alimentele pentru a elibera aceasta energie. Metabolismul implica, de asemenea, utilizarea energiei pentru cresterea si pentru repararea tesuturilor. Cantitatea de energie eliberata atunci cand sunt metabolizate substantele nutritive este masurata in unitati numite calorii. Cu cat un aliment contine mai multe calorii, cu atat nivelul de energie eliberata va fi mai mare. 
Pentru a ne mentine sanatosi, cantitatea caloriilor din alimentele pe care le mancam trebuie sa fie egala cu numarul caloriilor de care are nevoie organismul. 
CAPITOLUL 1. ALIMENTATIE SI NUTRITIE
Din punct de vedere chimic, produsele alimentare sunt constituite din substanta uscata (SU) si apa. In componenta substantei uscate intra substante anorganice, (minerale) si substante organice (SO) reprezentate de carbohidrati (glucide), proteine, grasimi (lipide); in afara acestor macro-componente, in mod curent sunt evidentiate o serie de substante care, din punct de vedere chimic fac parte din substantele organice amintite dar datorita importantei lor sunt determinate/analizate distinctiv: vitamine, enzime, acizi organici si altele. 
In functie de provenienta lor, componentele unui produs alimentar pot fi: 
- substante originare (native), care se gasesc in mod natural in materiile prime si care in general sunt cunoscute si controlabile; 
- substante adaugate, reprezentate de regula de asa numitii aditivi alimentari; adaugarea lor se face in scop tehnologic, nutritional sau comercial, fiind admise in anumite doze si la anumite categorii de produse, conform standardelor sau altor reglementari in domeniu; sunt substante controlabile, cunoscandu-se cu exactitate ce produs a fost adaugat si in ce cantitate. 
- contaminanti - substante straine produsului normal, care ii afecteaza negativ calitatea si indeosebi inocuitatea (calitatea produsului de a nu fi periculos pentru organism, de a fi inofensiv/sigur); sunt substante ajunse de regula accidental in materii prime sau produse micotoxine, substante eliberate din utilaje sau ambalaje, substante medicamentoase, substante din aer cum ar fi: emisii de gaze, metale grele, pulberi etc); unele dintre aceste substante se pot forma in procesele de degradare/alterare a produselor. De mentionat ca exista standarde si reglementari care precizeaza nivelul maxim admis de astfel de substante. 
1.1.CARBOHIDRATI, GRASIMI SI PROTEINE
1.1.1. Carbohidratii
Carbohidratii sunt alcatuiti din carbon, hidrogen si oxigen. Acestia asigura energia necesara pentru functionarea organismului. Exista doua tipuri generale de carbohidrati: simpli si complecsi. 
Carbohidratii simpli sunt cunoscuti si sub numele de zaharuri. Zaharurile sunt prezente in mod natural in fructe, legume si lapte. Acestea sunt folosite pentru prepararea unor alimente precum prajituri, dulciuri si bauturi racoritoare. Exista mai multe tipuri de zaharuri, dar glucoza este cea mai importanta deoarece este principalul furnizor de energie pentru celulele organismului. Odata ajunse in organism, toate celelalte tipuri de zaharuri sunt transformate in glucoza.
Carbohidratii complecsi sunt alcatuiti din zaharuri legate chimic pentru a forma lanturi lungi, uneori asemanatoare margelelor unui colier. Amidonul este unul dintre principalele tipuri de carbohidrati complecsi. Surse excelente de amidon sunt cartofii, orezul, ovazul, porumbul, graul, chiflele sau gyros-ul. Atunci cand consumam alimente care contin amidon, sistemul digestiv il asimileaza sub forma de zaharuri simple ce pot fi absorbite de fluxul sangvin.
Carbohidratii (glucidele) sunt cele mai raspandite substante organice si reprezinta componentul principal in substanta uscata a produselor vegetale. In functie de complexitatea lor chimica, ele se clasifica in grupe si subgrupe:
- fibre (sau celuloza bruta): celuloza, hemiceluloza, lignina, pentozani, arabino-xilani;
- substante extractive neazotate: amidon, zaharuri (hexoze, oligozaharide), glicogen.
Monoglucidele sunt glucidele simple, practic formate dintr-o singura molecula glucidica, ca de ex. glucoza, fructoza, galactoza.
-Glucoza este forma comuna de utilizare a glucidelor in organism ca sursa de energie. Se gaseste in stare libera in legume, fructe, boabe de cereale, faina, carne etc.;
-Fructoza se gaseste ca atare in fructele coapte si miere;
-Galactoza se intalneste in lapte, creier si in unele produse vegetale numai sub forma combinata. Prin hidrolizarea zaharului din lapte (lactoza) se obtine galactoza. Dintre hexoze, cea mai usor asimilabila de catre organismul uman este fructoza.
Oligoglucidele sunt formate din reuniunea a doua (diglucide) sau trei (triglucide) simple, intr-o molecula complexa; cele mai raspandite sunt diglucidele.
-Zaharoza este formata dintr-o molecula de glucoza si una de fructoza. Se gaseste in cantitate mare in sfecla de zahar (18-20%), in trestia de zahar (14-24%) si in cantitati reduse in fructe, legume si alte produse vegetale;
-Maltoza (zahar de malt) este formata din doua molecule de glucoza. Se gaseste in cantitate mare in orzul germinat (malt) si in alte cereale incoltite;
-Lactoza (zaharul din lapte) este formata dintr-o molecula de glucoza si una de galactoza. Se gaseste in cantitati mari (3-6%) in lapte (de vaca, oaie etc.). Sub actiunea bacteriilor lactice, lactoza este descompusa in acid lactic, insusire care sta la baza obtinerii produselor lactate fermentate (iaurturi, branzeturi etc.);
-Rafinoza este mai rar intalnita; prin descompunerea sa rezulta glucoza, fructoza si galactoza. Se gaseste in boabe de porumb, cicoare, sfecla.
Poliglucidele sunt substante complexe, cu masa moleculara mare, alcatuite dintr-un numar mare de monoglucide legate chimic intre ele. Sub actiunea unor acizi sau enzime, poliglucidele sunt scindate treptat pana la monoglucidele care le compun.
-Amidonul se prezinta sub forma de granule si este alcatuit din amilopectina (in invelis) si amiloza (in interior); in prezenta iodului si a apei da o culoare albastra ce dispare la cald si reapare la rece; la microscop prezinta o granulatie specifica plantei; la cald se cleifica. Amidonul se gaseste in proportii ridicate in multe produse alimentare de origine vegetala: 65 70% in grau, 12-27% in cartofi, 50-60% in boabele de mazare etc.;
-Celuloza este componentul de baza al membranelor celulare vegetale. Are un rol nutritiv mai redus in organismul uman deoarece nu este degradata digestiv (lipsesc enzimele) dar este important rolul sau dietetic, de favorizare a tranzitului digestiv (stimuleaza peristaltismul intestinal). Continutul in celuloza al produselor vegetale este variabil: cereale 1,6-2,7%; legume 2,2-2,8%; fructe 0,5-1,3%;
-Inulina se gaseste in napi (topinambur); prin hidroliza inulinei se obtine fructoza;
-Glicogenul este singura forma de depozitare (redusa) a glucidelor in organismul uman/animal, in urma digestiei, absorbtiei si metabolizarii glucidelor la nivelul ficatului; indicator este nivelul glicogenului din sange.


Fisiere in arhiva (1):

  • Alimentatie publica.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

1. Cheorghiu, A. - Spune-mi cum te hranesti. Editura Niculescu, Bucuresti, 1994. 
2. Mincu, I., Popa, E., Segal, B., Segal, R. - Orientari actuale in nutritie. Editura Medicala, Bucuresti, 1989. 
3. Olinescu, R. - Totul despre alimentatia sanatoasa. Editura Niculescu, Bucuresti, 2000. 
4. Popescu, D. V. - Alimentatie. Editura ASE, Bucuresti, 2001. 
5. Scrivner, J. - Retete si sugestii alimentare. Editura Polirom, Iasi, 2002. 
6. Tugui, I. - Alimentatia rationala si igienica a omului sanatos. Editura Medicala, Bucuresti, 1982. 
7. http://biblioteca.regielive.ro/referate/agronomie/alimentatie-sanatoasa-in-corp-sanatos-313837.html 
8. http://www.cardioclass.ro/alimentatie-sanatoasa-si-echilibrata-mancati-sanatos.html


Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!