SUA versus Japonia - perspectivă comparativă

Istoria S.U.A. este stâns legata de economie. Din multitudinea de cauze ce au determinat separarea politica a coloniilor nord-americane de Marea Britanie, se remarca în special cauzele economice. Interdictia dezvoltarii industriei, impunerea impozitelor suplimentare Stamp Act si Sugar Act, si mai ales impunerea obligativitatii de a cumpara produse britanice la preturi stabilite de metropola – toate acestea au determinat „partida de ceai de la Boston” din 1773, unul dintre evenimentele ce au condus la declansarea razboiul de independenta a SUA.

Tara a tuturor posibilitatilor, SUA a fost în permanenta tinta emigrantilor proveniti de pe toate continentele. „The American Dream” – (o viata mai buna ce este rezultatul efortului personal) a fost posibil datorita sistemului economic a perioadelor de expansiune economica a SUA . Emigrantii s-au îndreptat cu precadere spre vest punând bazele agriculturii americane. SUA beneficiaza de conditii naturale pentru agricultura de înalt randament. În secolul XIX, SUA s-a afirmat ca mare putere agricola. Tutunul, bumbacul, cerealele, produsele de origine animala au constituit principalele resurse de export. America a abandonat foarte repede agricultura de subzistenta. Înca din secolul XIX, agricultura americana a devenit puternic specializata pe renumitele centuri – centura laptelui în nord.est, centura porumbului asociata cu cea a cresterii porcinelor în zona Marilor Lacuri, centura bumbacului precum si cresterea cornutelor mari în Sud. În nord-vest, cresterea animalelor este asociata cu cea a exploatarii forestiere. La vest de Missouri începe centura grâului. Având ca punct de plecare agricultura, SUA a devenit prima putere economica axata pe comert si export. Industria americana a urmat aceeasi cale, fiind perfect adaptata cerintelor pietei.

La cumpana dintre secolele XIX - XX, doi mari presedinti au elaborat doctrinele economico-politice ce urmau sa defineasca relatiile SUA cu restul lumii. Presedintele Taft a lansat „Diplomatia Dolarului” potrivit careia interesele americane sunt economice si se manifesta la nivel mondial. Presedintele Roosvelt a impus „Diplomatia Big Stick” potrivit careia SUA îsi promoveaza cu forta sau îsi apara interesele economice oriunde în lume. Începutul secolului XX marcheaza afirmarea SUA ca prima mare putere economica a lumii.

Daca în perioada interbelica SUA continua politca sa traditional-izolationista, al doilea razboi mondial si mai ales aparitia „cortinei de fier” a impus SUA ca putere politico-militara-lider al lumii libere. Pe plan economic SUA îsi asuma responsabilitatea reconstuctiei Occidentului capitalist si democrat. Planul Marshall initiat în 1948 sta la baza reconstructiei europene si la reaparitia Europei ca putere economica globala. De altfel, Statele Unite erau singurele în masura sa sustina un astfel de efort economic, dupa razboi. SUA poseda rezerve de aur de 20 miliarde de dolari, aproape doua treimi din totalul mondial.

Puterea economica a SUA este dublata de capacitatea militara a acesteia. SUA isi aroga controlul politico-militar asupra unor zone din întreaga lume. Orientul Mijlociu, Sud-estul Asiei, America Latina sunt declarate zone de interes strategic pentru Statele Unite.

Prabusirea URSS si a comunismului european au dus la constituirea unei lumi asimetrice în care SUA a ramas deocamdata singura putere globala. Rolul sau de jandarm mondial sustinut de economia americana începe sa fie contestat nu numai de miscarile teroriste dar si de state ce doresc sa devina forte economice globale.

Sistemul economic american poate fi definit prin caracterul sau descentralizat , caracter capitalist, bazat pe proprietatea privata si libera initiativa. Interventia autoritatilor federale în economie se manifesta prin strategii de politica bugetara si monetara. În acelasi timp, bugetul federal are o componenta ce vizeaza investitii în cercetare . Legislatia economica americana permite implicarea guvernului în controlul practicilor de afaceri, guvernul american având si rolul de supervizor al cresterii economice.