Asezarea geografica a Romaniei
In decursul timpului, Romania a fost considerata fie tara balcanica (deci parte a Peninsulei Balcanice), fie tara est-europeana (acum se cunoaste si, dupa cum am vazut, se si recunoaste faptul ca Europa de Est a avut, de fapt, conotatii politice, desemnand tarile comuniste europene), fie central-europeana (dar, in acest caz, cu mai multe nuante, destul de diferite una de alta) ori, mai recent, ca facand parte din Europa mediana.
Insa noi spunem, si credem, ca Romania este o tara din Europa Centrala. Si, totodata, aflata in nordul Peninsulei Balcanice, deci nu in cadrul Balcanilor. Insusi Departamentul de Stat al S.U.A. a dat, la inceputul anului 1994, o declaratie prin care preciza recunoasterea faptului ca "Romania nu este o tara din Europa de Est".
Suprafata totala a tarii este de 238.391 km2, dintre care 230.340 km2 reprezinta pamant si 7.160 km2 reprezinta ape. Potrivit rezultatelor provizorii ale recensamantului din 2011, populatia tarii a inregistrat 19.042.936 loc., locul 52 in lume.
Asezarea geografica a Finlandei
Acest stat situat in Europa de Nord, se invecineaza la Est cu Rusia, la Nord cu Norvegia, la Nord-Est cu Suedia. De asemenea, Finlanda este scaldata de Golful Botnic si Marea Baltica. Finlanda poseda si o provincie autonoma: arhipelagul Aland, unde traieste o populatie majoritar suedeza.
Suprafata tarii este de 338.145 km2, dintre care 304.473 km2 pamant si 33.672 km2 ape. Finlanda este tara celor 1.000 de lacuri si insule: 187.888 de lacuri si 179.584 de insule mai precis. Populatia tarii este de 5.410.233 loc., fapt pentru care tara este situata pe locul 112 in lume.
Marturii ale relatiilor romano - finlandeze
Intre Romania si Finlanda exista o afinitate si o dorinta de apropiere care au contribuit, pe parcursul timpului, la intensificarea si diversificarea relatiilor diplomatice. Pana la inceputul veacului al XIX-lea, popoarele roman si finlandez nu au avut nici o oportunitate de a se contacta, de a se cunoaste reciproc, de a inchega legaturi si relatii trainice. Si explicatia acestei absente este cat se poate de logica: pana la mijlocul si respectiv a doua jumatate a secolului al XIX-lea Romania nu era un stat national unificat si independent, iar Finlanda a fost aproape sapte secole (secolul al XII-lea - inceputul secolului al XIXlea) sub ocupatie suedeza; in anul 1284 a fost proclamata ducat in cadrul regatului Suediei (in 1581, mare ducat) si, apoi, in intervalul 1809-1917, intra in componenta Imperiului tarist, ea avand titulatura si statutul de ducat autonom.
Asadar, primele contacte si, evident, primele marturii romano-finlandeze se petrec in
prima jumatate a veacului al XIX-lea, in timpul razboiului ruso-turc din anii 1827-1829. Ofiteri finlandezi participanti la operatiunile militare, aflati in componenta trupelor ruse, au strabatut Principatele Dunarene, lasand posteritatii impresii, amintiri, ganduri despre meleagurile vizitate si locuitorii lor, sub forma jurnalelor sau corespondentei. Intre acestia
s-au numarat coloneii Gustav-Adolf Ramsay, Frederik C. Nyberg si sublocotenentul Berndt Johan Rosenstrom.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
