Exporturile românești înainte și după abandonarea economiei de comandă - piețe pierdute sau avantaje dobandite - URSS

5. Introducere

Consecinţele nefaste ale pătrunderii Uniunii Sovietice în economia românească au fost: ruperea legăturilor tradiţionale cu Occidentul, o izolare şi mai completă decât cea din timpul suzeranităţii otomane din secolul al XVIII-lea şi exploatarea economică directă din partea U.R.S.S prin intermediul sovromurilor (societăţi mixte romano-sovietice care activau în principalele sectoare ale economiei româneşti).

Tara noastră a devenit un membru activ al organizaţiilor şi organismelor controlate de Uniunea Sovietică, s-a transformat, împotriva voinţei sale, într-un duşman al Occidentului şi al democraţiei, poziţie pe care nu a părăsit-o decât în decembrie 1989.

6. Perioada 1944 -1990

2.1. Situatia economica a Romaniei

Dupa terminarea Celui de-al Doilea Razboi Mondial, economia Romaniei a cunoscut cele mai radicale transformari din istoria sa.

In anii ’50, Romania a plecat la drum pe calea dezvoltarii cu o zestre destul de impovaratoare. Cea mai mare parte a populatiei sale se ocupa cu agricultura, mai mult decat oricare alta tara comunista din estul Europei. . In plus, centrele industriale erau de regula grupate in putine zone geografice. Industria, acolo unde exista, a fost nevoita sa suporte un jaf pe scara mare practicat de U.R.S.S. in virtutea unor drepturi de nimeni recunoscute. Astfel, timp de aproape 20 de ani de la terminarea razboiului, tara noastra a platit in cadrul reparatiilor de razboi, la preturi minime sau simbolice, prin livrari de petrol, metale neferoase, uraniu, gaz natural, cherestea, iar prin societatile comune de productie “stabilite” cu partenerii sovietici pierderile s-au ridicat la 900 mil $, comparativ cu 250 mil $ pentru Ungaria sau 200 mil $ pentru Germania de Est.

In perioada 1951-1989, dezvoltarea economiei s-a desfasurat pe baza planurilor cincinale si a fost concentrata pe dezvoltarea industriala. Prin aceasta se urmarea transformarea Romaniei intr-un stat industrial-agrar cu o economie eficienta, lichidarea decalajelor de dezvoltare economica dintre zone, regiuni, judete si apropierea nivelului dezvoltarii economico-sociale a acestora, crearea unei structuri moderne a economiei in profil de ramura, departamental si teritorial, in care industria sa aiba rolul central, alegerea si folosirea rationala in procesul dezvoltarii a resurselor disponibile din fiecare zona si unitate teritoriala, in concordanta cu nevoile tarii si ale zonei sau unitatii teritoriale.

6.2. Cooperarea cu U.R.S.S. si exporturile catre aceasta

Primele acorduri cu URSS au fost semnate la 16 ianuarie 1945 la Moscova, determinand reluarea circulatiei feroviare, civile si militare, dintre Romania si URSS. Tot atunci a fost semnata si Conventia sovieto-romana cu privire la executarea articolului 11 din Conventia de Armistitiu, prin care s-au stabilit cu exactitate calitatea si cantitatea de marfuri ce urmau a fi livrate Uniunii Sovietice in cadrul despagubirilor de razboi. Aceste acorduri nu aveau insa decat un caracter restrans si nu satisfaceau interesele sovietice decat intr-o mica masura.

Ca urmare a tratativelor, s-a ajuns la 8 mai la incheierea a doua acorduri (un acord comercial si de schimb de marfuri si un acord de colaborare economica). In cadrul acestor negocieri s-au redactat cinci texte:

• Un acord de colaborare economica intre Romania si Uniunea Sovietica;

• Un protocol confidential la acordul de colaborare;

• Un acord privind livrarea reciproca de marfuri intre Romania si Uniunea Sovietica cuprinzand doua liste de export si de import (confidentiale);

• Un protocol anexa privitor la stabilirea preturilor;

• Un protocol de lichidare a conturilor vechi (in suma redusa) ramase de la fostul acord romano-sovietic din 1941.

Colaborarea economica urma a se materializa si in agricultura, dar mai ales in industrie. URSS dorea participarea la prospectiuni, explorari, exploatari petrolifere si metalifere, dar si in vederea exploatarii, industrializarii si comercializarii lemnului, in transporturi aeriene si cai navigabile, comert de banca. S-a stabilit ca modalitatile de colaborare intre organismele desemnate de Romania si Uniunea Sovietica sa fie concretizate in urmatoarele posibilitati de realizare: fie prin expoloatarea mijloacelor de activitate a unor intreprinderi sau organisme existente, fie prin constituirea de organisme cu participare mixta carora li se pot acorda direct concesionari sau exploatari (viitoarele sovromuri).