Acordul Centro-European de Liber Schimb

Acordul Centro-European de Liber Schimb (CEFTA)

In primele luni ale anului 1991, înainte de dizolvarea CAER, tarile Europei Centrale si de Est reflectau la noi alternative de cooperare economica regionala. Proiectul crearii unei noi structuri de cooperare în regiune care sa substituie CAER-ul nu a avut succesul scontat datorita noilor orientari în diagrama fluxurilor comerciale, reticentelor fata de experienta anterioara si cautarii individuale de noi cai.

Motivele economice, nematurizate înca, nu au putut juca rolul antrenant cerut de ideea dezvol- tarii unei structuri institutionale pentru o autentica integrare subregionala, întrucât stucturile economice nu erau semnificativ complementare, ci mai degraba concurentiale, ceea ce nu va crea premisele dezvoltarii multiforme si multisectoriale a cooperarii reciproce. Industria, rezultanta a specializarii intra-CAER, era dominata de cea grea, iar comertul se desfasura prioritar pe baza compensatiilor globale interguvernamentale.

CEFTA reprezinta cel mai important acord multilateral de liber schimb din Europa Centrala si de Sud-est. CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia (Polonia) si a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1993, având ca membri fondatori urmatoarele tari: Cehoslovacia – ulterior Cehia si Slovacia, Polonia si Ungaria. Celor 4 membri ai Grupului de la Visegrad li s-au alaturat ulterior Slovenia (de la 1 ianuarie 1996), România (1 iulie 1997), Bulgaria (1 ianuarie 1999), si Croatia (1 martie 2003). CEFTA si-a modificat componenta de la 1 mai 2004, având în vedere ca cinci dintre tarile parte (Cehia, Polonia, Slovacia, Slovenia si Ungaria) au aderat la UE, ramânând în Acord Bulgaria, Croatia si România.

La data de 27 februarie 2006 s-a semnat, la Skopje, Acordul de aderare a Republicii Macedonia la CEFTA, în prezent acesta aflându-se în proces de ratificare. CEFTA este considerat o ‘‘antecamera’’ si o etapa de pregatire a participarii la piata interna comunitara, UE fiind de la început în favoarea formarii si functionarii CEFTA. Principalul obiectiv urmarit de CEFTA a fost crearea unei zone de liber schimb prin liberalizarea graduala a comertului reciproc cu produse industriale si agricole si prin eliminarea barierelor tarifare si netarifare din calea comertului în perioada de tranzitie. Presedintia CEFTA se asigura prin rotatie. În anul 2006 presedintia este asigurata de România.

Principalele rezultate asteptate de la lansarea CEFTA se concentreaza în directia cresterii schimburilor comerciale reciproce, prevenirii efectelor de deturnare de comert si minimizarii efectelor negative ale atomizarii pietei tarilor din regiune. Participarea unei tari la CEFTA se

diferentiaza întrucâtva de participarea la alte grupari regionale ca urmare a stadiului de la care pornesc partenerii si a obiectivelor urmarite. Se spera ca participarea la CEFTA va permite atenuarea asimetriilor de dezvoltare si, prin coordonarea politicilor economice se poate obtine un mai mare grad de stabilitate politica în zona.

Ceea ce le uneste pe aceste tari este dorinta comuna de a adera cât mai repede la Uniunea Europeana si speranta ca prin valentele CEFTA se grabeste îndeplinirea cerintelor acestui demers. Capacitatea de a face fata cerintelor unui exercitiu integrationist poate transmite la Bruxelles un mesaj favorabil cu privire la capacitatea candidatilor de a face fata exigentelor integrarii în UE. Exista, însa, si temerea ca participarea la CEFTA va fi privita ca un semnal al dorintei de a repune pe alte coordonate bazele unui nou CAER. De asemenea, la nivelul CEFTA se va alimenta o concurenta, uneori neloiala, între tarile partici- pante pentru a dovedi care este cea mai pregatita pentru aderarea la structurile Uniunii Europene.

Tot mai multi analisti considera CEFTA un aranjament temporar, o etapa pregatitoare în cursa spre integrarea în UE. Tarile care îsi vad a fi substantiale sansele de a fi acceptate mai devreme în Uniune nu vor fi motivate sa investeasca sperante si eforturi economice în CEFTA. Ca un prim pas spre calea maturizarii acestui tip de integrare regionala, se poate releva înfiintarea în februarie 1990 a Grupului de la Visegrad de catre Polonia, Ungaria si Cehoslovacia, dupa abandonarea Organizatiei Tratatului de Ia Varsovia.

Principalele prevederi ale Acordului de creare a CEFTA:

Cadrul juridic care fundamenteaza viabilitatea gruparii se compune din trei parti:

- Acordul de baza care stabileste obiectivele, metodele si instrumentele unei zone de liber schimb;

- Protocoalele aditionale care definesc dezideratele si stadiile liberalizarii comerciale tarifare si netarifare;

- Anexele.

CEFTA este mai degraba o zona de liber schimb imperfecta, vizând prioritar produsele industriale. Facilitatile comerciale sunt plasate pe trei paliere: produse la care taxele vamale vor fi înlaturate la momentul intrarii în vigoare a acordului, produse la care taxele vamale vor fi înlaturate treptat în decurs de trei ani si produse sensibile la concurenta la care calendarul liberalizarii va fi mai lent.

Având la baza Declaratia de la Visegrad din 15 februarie 1991 si Declaratia de la Cracovia din 6 octombrie 1991, partile semnatare au convenit sa instituie o zona de liber schimb în conformitate cu prevederile art. XXIV al GATT pâna la 1 ianuarie 2001. Liberalizarea schimburilor comerciale intraregionale va fi realizata în mai multe etape, în decurs de maximum 8 ani, în conformitate cu Protocoalele aditionale la Acord.

Pe lânga obiectivul de baza privind reducerea barierelor în calea comertului astfel încât sa se dezvolte relatii de piata armonioase, cu îmbunatatirea conditiilor de viata si munca si a productivitatii muncii, precum si conditii loiale de concurenta, partile semnatare au definit ca domenii comune de actiune:

- Politicile de securitate si relatiile cu institutiile europene;

- Transport, infrastructura si telecomunicatii;

- Proiecte sub si micro regionale;

- Cooperarea în cadrul întreprinderilor mici si mijlocii;

- Cooperarea în sectoarele private din turism si desfacere;

- Cultura, educatie, schimburi de experienta;

- înfiintarea de fundatii culturale, stiintifice.

Dupa cum se poate observa, CEFTA a lasat pentru negocieri viitoare doua domenii importante: sistemele de plati (convertibilitatea externa) si coordonarea regionala a politicilor economice. O anumita coordonare va fi necesara pentru armonizarea restructurarii si a structurilor financiare.

In Capitolul I al Acordului se abordeaza regimul produselor industriale care fac obiectul schimburilor reciproce. Ele sunt identificate conform Sistemului Armonizat de Codificare si Descriere Vamala, cap. 25 - 97, cu exceptia unor produse din Anexa 1, si anume produse cu diferite grade de sensibilitate. Reducerea tarifara se va aplica pe principiul "erga omnes" si nu vor fi introduse alte taxe vamale de import si export decât cele existente la încheierea Acordului (conform principiului clauzei natiunii cele mai favorizate) la data de 29 februarie 1992 pentru import, iar în ceea ce priveste taxele vamale de export, acestea vor fi eliminate între parti pâna la 1 ianuarie 1997. Restrictiile cantitative la import si export vor fi si ele eliminate la intrarea în vigoare a Acordului, exceptie facând cele mentionate în anexele III si IV, punctele a, b si c.