Transportul în Japonia

Introducere

Transporturile reprezintă un domeniu important al activităţii economico-sociale pentru că prin intermediul lor se efectuează deplasarea în spaţiu a bunurilor şi oamenilor în scopul satisfacerii necesităţilor materiale şi spirituale ale societăţii omeneşti. Dezvoltarea, diversificarea şi modernizarea transporturilor au fost determinate de extinderea şi intensificarea producţiei şi a circulaţiei mărfurilor, de adâncirea diviziunii internaţionale a muncii. Având în vedere necesitatea realizării legăturilor dintre producţie şi consum, transporturile sunt acelea care deplasează bunurile obţinute în celelate ramuri ale producţiei materiale din locul în care au fost produse la cel în care urmează a fi consumate în cadrul pieţei interne şi internaţionale.

Activitatea de transport poate fi definită ca acţiunile prin care se organizează şi se realizează deplasarea călătorilor şi mărfurilor în spaţiu şi timp.

Evoluţia transporturilor a fost impusă de dezvoltarea mereu ascendentă a factorilor de producţie. Multe din cuceririle ştiinţei şi tehnicii, mai mult sau mai puţin spectaculoase la vremea respectivă, au fost puse în slujba dezvoltării şi modernizării bazei tehnico-materiale a transporturilor care, la rândul ei, a fost capabilă să asigure oamenilor o gamă variată de servicii într-un timp din ce în ce mai redus. Sporirea necontenită a volumului producţiei materiale, necesitatea schimbului de mărfuri, nevoia de deplasare la distanţe mari a bunurilor şi oamenilor au constituit factori promotori ai dezvoltării ascendente a transporturilor, ai adâncirii viziunii muncii şi în cadrul acestei activităţi.

TRANSPORTURILE ÎN JAPONIA

Japonia are o reţea eficientă de transport public, mai ales în zonele metropolitane şi între marile oraşe. Tansportul public din Japonia se caracterizează prin punctualitate, prin servicii de calitate, precum şi prin faptul că este utilizat de un număr foarte mare de oameni.

1. Transportul feroviar

Cele mai mari patru insule ale Japoniei, Honshu, Hokkaido, Kyushu şi Shikoku sunt acoperite de o vastă reţea căi ferate. Trenurile sunt o modalitate foarte convenabilă pentru vizitatori de a călători în jurul Japoniei. Circa 70 la sută din reţeaua de căi ferate japoneze este deţinută şi operată de către Căile Ferate Japoneze (JR), în timp ce restul de 30 la sută aparţine zecilor de companii private de cale ferată fondate fie de guverne regionale, fie de societăţi private în colaborare cu guvernele regionale, în special în şi în jurul zonele metropolitane. În Japonia, căile ferate reprezintă principalul mijloc de transport folosit de călători, în special pentru transportul în masă si pentru transportul de mare viteză între marile oraşe, precum şi pentru transportul care face legătura între zonele metropolitane.

Trenurile japoneze sunt renumite pentru că ajung întotdeauna în timpul prevăzut. Cinci staţii (Shinjuku , Ikebukuro , Shibuya , Umeda şi Yokohama ) au fiecare în medie 2 milioane de călători pe zi, Japonia fiind ţara cu cel mai mare grad de folosire a căilor ferate pe cap de locuitor din lume. Lungimea totală a reţelei de căi ferate este de 23 670, 7 km din care 2 893,1 km de reţea în totalitate electrificată cu ecartament normal de 1 435 mm 89,8 km cu ecartament îngust de 1 372 mm. Restul de of 20,656.8 km cu ecartament de 1 067 mm şi 40 km cu ecartament de 762 mm sunt de asemenea electrificate.

Majoritatea locuitorilor Japoniei călătoreau pe jos până în ultima parte a secolului 19. Prima cale ferată a fost construită între Tokyo şi Yokohama în 1872. În momentul de faţă, Japonia are una dintre cele mai dezvoltate reţele de transport din lume.