Transportul cu Metroul

Lumea metrourilor

Majoritatea oamenilor-calatori sau nu cu metrourile-asociaza acest mijloc de transport public urban cu un tren care circula subteran , prin tuneluri . Pentru Bucuresti si alte cateva orase ale lumii , metroul inseamna , intr-adevar , un tren subteran , intrucat nu circula deloc la suprafata . Sunt insa mult mai multe metrouri care circula si la suprafata , prin viaducte sau chiar pe estacade , multe metrouri au doar cateva statii subterane , ceea ce nu le scoate insa din categoria metrourilor .

Cuvantul metrou provine de la numele companiei care a construit prima linie de metrou din lume , respectiv cel din Londra ( 1863 ) , compania se numea Metropolitan .

Este adevarat ca derivatul metrou se potriveste foarte bine cu ceea ce inseamna o metropola , deci un oras mare , caci numai astfel de asezari urbane – in general cu aproape sau peste un milion de locuitori – pot aspira la un asemenea mijloc de transport .

Delimitari in privinta diferitelor tipuri de mijloace de transport pe calea ferata asimilate metroului ( asimilare oferita de Uniunea Internationala a Transportului Public cu sediul la Bruxelles ) : spre exemplu exista ,, full metro” adica metroul propriu-zis , ale carui caracteristici sunt : folosirea sinelor din otel , circulatia in interiorul orasului , capacitate mare de transport , viteza mare de circulatie , independenta totala fata de alte mijloace de transport ( nu este inclusa ca o trasatura definitorie si obligatorie circulatia subterana ) ; celelalte tipuri sunt premetro , light metro ( light rail ) , adica un metrou usor , cu care bucurestenii s-au familiarizat in ultimii ani intrucat linia de tramvai nr.41 a fost transformata prin adaptare si modernizare ; unele sisteme se numesc ,, half metro” ( pe jumatate metrou ) , in care sunt incluse unele tramvaie , metrouri ( trenuri ) exclusiv de suprafata .

Din ultimile statistici ale UITP din anul 2004 rezulta ca in lume ar exista 229 sisteme de metrouri , dintre care cca. 50 in constructie sau in proiect . In 2004 in Europa existau 48 metrouri in functiune , 4 metrouri full metro , 19 metrouri gen light rail ( metrou usor ) si 18 in constructie , in total 89 sisteme de metrou .

In Asia existau 42 metrouri propriu-zise si 30 in proiect sau in constructie .

In America de Nord erau 40 , in America de Sud 18 , in Africa doar unul singur in functiune ( Cairo ) si alte cateva in constructie sau in proiect . In Australia functioneaza doar doua metrouri , cel din Melbourne , avand subteran doar cateva statii , iar in Perth si Brisbane se construiesc sisteme de metrou usor .

Printre tarile cu cele mai multe metrouri , in functiune sau in constructie se numara : SUA – 31 , Japonia -12 , Rusia – 13 , Germania – 16 , Brazilia – 9 , China – 15 , Italia – 11 , Spania – 7 .

In Romania Bucurestiul va ramane pentru multi ani singurul oras cu metrou .

Pe de alta parte , orase foarte mari – unele capitale – cu 2-5-10 milioane locuitori inca nu au metrouri si nici nu se intrevede posibilitatea construirii intr-un viitor apropiat : de ex . Surabaya ( Indonezia ) cu 7 milioane locuitori, Bagdad ( 5 milioane ) , Dhaka ( capitala Bangladesh) cu 10 milioane etc. nu vor avea prea curand metrouri .

In schimb in Europa foarte putine orase mari nu si-au construit metrouri , in timp ce nu mai putin de 10-15 orase cu sub un milion locuitori , isi construiesc diferite sisteme de metrou , cele mai multe aflandu-se in Germania , Italia , Spania , Marea Britanie .

In general , se poate observa ca marea majoritate a metrourilor s-au construit si se construiesc in lumea dezvoltata ; exceptiile sunt destul de putine si ele reflecta poate nu atat capacitatea economico-financiara si tehnica a unor tari mai putin dezvoltate de a-si construi metrouri , cat necesitatea stringenta rezultata din aglomeratia populatiei unor orase in care s-a dovedit ca singura solutie viabila si eficienta la grava problema a transportului urban ramane metroul .

Metroul din Mexico-City , aflat inca intr-o impetuoasa extindere , este cel mai modern si mai eficient din America Latina .

Indiferent de perioada incare au fost construite , un lucru este cert : toate metrourile au necesitat si necesita zeci de ani de munca de la inceperea lucrarilor .Este adevarat ca astazi ritmul de constructie este mult mai rapid , dar si proiectele sunt mai ambitioase ; se construiesc noi magistrale , se prelungesc liniile existente , se modernizeaza retelele si materialul rulant ca si statiile .

Un alt criteriu dupa care ar putea fi clasificate metrourile consta in intinderea de linii , numarul de statii si magistrale , ceea ce se reflecta in capacitatea de transport si implicit in numarul de pasageri-utilizatori .

Sunt metrouri cu 8-10-12 magistrale insumand cateva sute de km de linii si tot atatea statii , transportand anual cateva miliarde de calatori . Printre acestea se numara metrourile din Tokyo , New York , Londra , Moscova , Mexico-City , Paris .

Numarul calatorilor mai este conditionat insa si de alti factori precum : viteza de circulatie (in general intre 30 – 80 km ), distanta dintre statii ( in general 1000-2000 m ) , numarul vagoanelor si capacitatea acestora , numarul de vagoane ce compun un tren ( intre 4 si 8 vagoane ) .

Daca un metrou se realizeaza cu costuri enorme ( in general cateva miliarde de dolari ) pretul unei calatorii este un element de protectie sociala . Normal , in tarile mai putin dezvoltate , unde venitul oamenilor este redus , pretul unei calatorii este accesibil ; metroul din Moscova a fost socotit cel mai ieftin din lume , timp de zeci de ani , in timpul URSS . Astazi pretul este mai mare dar el continua sa fie printre cele mai mici din lume .

Cu totul alta este situatia in tarile dezvoltate unde castigul lunar mediu este intre 2000-5000 dolari ; practic in toate tarile dezvoltate indiferent de continent , trebuie sa platesti intre 1-3 dolari pentru o calatorie . In Japonia si Germania sunt cele mai mari preturi .

Multe sisteme tarifare cuprind preturi diferite in functie de lungimea sectiunii parcurse , de zonele in care se circula , de combinatiile oferite cu alte mijloace de transport .

Aproape toate sistemele de tarifare contin si diferite variante de abonamente , unele avand incluse in pret chiar si vizitarea anumitor obiective turistice .