Orșova - Localizare și Istoric

Orşova este un municipiu din judeţul Mehedinţi, România. Chiar dacă după împărţirea administrativ - teritorială actuală Orşova face parte din judeţul Mehedinţi, oraşul este unul bănăţean. Este situat pe malul lacului de acumulare Porţile de Fier I de pe Dunăre, în zona de vărsare a râului Cerna în Dunăre. Pe harta actuală a judeţului Mehedinţi, Orşova se află în partea de vest a judeţului, învecinându-se la sud cu Dunărea, la vest cu comuna Eşelniţa, la nord cu judeţul Caraş - Severin,iar la est cu comuna Iloviţa.

În urma recensământului din anul 2002, populaţia Municipiului Orşova este de 12.965 locuitori.

Suprafaţa totală a oraşului este de 5.467 ha.

Imagini din oraşul Orşova

Ca urmare a realizării lacului de acumulare Porţile de Fier I, vechea vatră a oraşului a fost inundată, iar populaţia a fost strămutată pe un nou amplasament, incluzând terasele Dunării şi ale Cernei şi versantul de sud al Munţilor Almăj, unde s-a construit un oraş complet nou (1966 -1971), care a înglobat şi satele Jupalnic, Tufări şi Coramnic.

Imagini din oraşul Orşova Veche

Prin construirea barajului de la Porţile de Fier, apele fluviului au fost ridicate cu 33 de metri faţă de nivelul lor mediu, formând un lac lung de peste 200 kilometri, întins până dincolo de Belgrad. După apariţia lui s-a modificat şi mediul natural al defileului fluviului.

Cel mai cunoscut defileu al Dunării se numeşte Cazanele Mari şi este cel mai îngust defileu. Aici Dunărea se îngustează la 150 m şi ajunge la o adâncime de până la 53 m.

Una dintre cele mai vechi şi mai respectate profesii de pe aceste meleaguri era aceea de pilot de cataracte. Aceştia îşi aveau societatea în Orşova şi numai ei pilotau

navele în sectorul cel mai dificil din întregul curs al Dunării, de la Drobeta Turnu - Severin la Moldova Veche. Din cauza varietăţii formaţiunilor geologice, care au opus rezistenţă diferită faţă de eroziunea apei, au rămas în albia Dunării colţii de stâncă care au îngreunat în acele timpuri navigaţia. La secetele din fiecare an, din apele scăzute ale fluviului la Porţile de Fier apăreau stâncile sălbatice şi periculoase. Ele puteau fi evitate doar prin abilitatea piloţilor de cataracte, care şi ei, rareori, se încumetau în astfel de perioade să treacă vasele de tonaj mai mare.

TRANSPORTUL FLUVIAL

După transportul maritim, transportul fluvial reprezintă modalitatea de transport cea mai ieftină. Potrivit tarifelor în vigoare, transportul fluvial este de circa 2 - 3 ori mai ieftin decât cel feroviar şi cu mult mai ieftin decât cel aerian sau auto.

Economicitatea transportului fluvial se datoreşte în primul rând, capacităţii mari de transport a mijloacelor fluviale. Astfel, în timp ce un convoi de nouă şlepuri a 1.500 tone fiecare poate transporta o cantitate de 13.500 tone de marfă, o garnitură de tren cu 18 vagoane a 25 tone fiecare, poate transporta o cantitate de mărfuri de 30 de ori mai mică. Aceasta înseamnă, evident, cheltuieli mai mici pe unitatea de marfă transportată şi deci tarife mai reduse comparativ cu calea ferată sau cu transporturile auto.

Dunărea a jucat dintotdeauna un rol deosebit de important pentru economia

românească, precum şi a ţărilor din Europa Centrală fără ieşire directă la mare.

Importanţa economică a Dunării a crescut mult după inaugurarea în mai 1984, a Canalului Dunăre - Marea Neagră.

Portul Orşova are o importanţă economică deosebită pentru economia municipiului Orşova. Are o capacitate de aproximativ 1.200.000 tone/an.