Manipularea mărfurilor

Necesitatea unui sistem eficient de unităţi de încărcătură

Din punct de vedere logistic, drumul pe care îl parcurg bunurile materiale, de la locul de unde se produc până la locul de utilizare sau desfacere, comporta doua categorii de activităţi strâns legate una de alta, şi anume : a) transportul si manipulările succesive, prin care se realizează încărcarea, descărcarea si b) depozitarea. In structura preţului de cost al unui produs, partea aferenta transportului este mai redusa in raport cu cheltuielile pentru manipulare: 3—10°/o fata de 15—70°/o. Pentru a mari eficienta economica a sistemului logistic, este necesar deci a se acţiona, in special, pentru micşorarea cheltuielilor legate de operaţiile de manipulare. Reducerea cheltuielilor de manipulare se poate realiza prin creşterea mărimii unităţii de încărcătura, prin reducerea numărului de manipulări si mărirea productivităţii acestei activităţi, prin mecanizarea operaţiilor de încărcare descărcare si depozitare, realizând in final circuite integrate. Formarea unităţilor de încărcătura consta in gruparea mărfurilor in loturi convenabil constituite, in scopul de a putea fi manipulate, depozitate si transportate, fără a fi dezmembrate, indiferent de mijlocul de transport, procedeu sau utilajul folosit pentru aceste operaţii. Unitatea de încărcătura se poate defini ca ,,un tot coerent, constituit din gruparea, in limitele unor anumite dimensiuni si greutăţi a mărfurilor ambalate sau neambalate, care păstrează un caracter de permanenta pe tot timpul operaţiilor de manipulare, transport si depozitare, de la locul de formare până la locul de utilizare".

Definiţia conţine patru noţiuni: grupate,' coerenta, dimensionare (gabarit, greutate) si permanenta. Primele doua noţiuni sunt condiţii obiective ale unităţii de încărcătura. Dimensionarea depinde de foarte mulţi factori, intre care : natura si felul mărfurilor, posibilitatea de livrare in ambalaj sau fără ambalaj, felul si dimensiunile unităţii de ambalare, standardele in vigoare, reglementările pe linie de transporturi, convenţii internaţionale etc. Permanenta este o cerinţă care impune măsuri organizatorice si tehnologice pentru a elimina fragmentarea unităţii de încărcătură in timpul procesului de producţie sau de distribuţie a mărfurilor in reţeaua comerciala. Unităţile de încărcătura pot fi realizate dintr-un singur obiect sau prin gruparea (aşezarea) mat multor obiecte, precum si a mărfurilor in vrac sau in ambalaj e uşoare, pe palete, in containere sau in pachete. Realizarea unui sistem eficient de unităţi de încărcătura pe întregul lanţ de transport si depozitare impune ca dimensiunile unităţii de încărcătura sa fie corelate cu gabaritul mijloacelor de transport, a utilajelor de manipulare, cu dimensiunile mobilierului (rafturi, stelaje) si a spaţiului de depozitare. Dimensiunile unităţilor de încărcătura trebuie sa aibă la baza un modul, care sa permită gruparea acestora, astfel incit sa se inscrie ca submultipli ai dimensiunilor mijioacelor de transport si spatiilor de depozitare. Un astfel de sistem de dimensiuni implica stabilirea, pentru orice fel de marfa, a unor formate sau ambalaje care sa permită constituirea de unităţi de încărcătura modulate, cu ajutorul cărora se obţine un maximum de eficienta economica in efectuarea operatiilor de manipulare, depozitare si transport. Treptele dimensionale ale unităii de încărcătura se refera la produsul fabricat (marfa), ambalajul de prezentare si desfacere, ambalajul de transport, cit si la palete (de uz general plana si lada sau speciale), containere (universale, speciale etc.), sisteme do asamblare a pachetelor etc.

Crearea unor sisteme de dimensiuni bazate pe module se obţine prin standardizarea dimensiunilor ambalajelor si a unitatilor de încărcătura. În acest domeniu s-au realizat in ultimii ani progrese substanţiale, obţinându-se efecte economice deosebit de favorabile, in special in ceea ce priveşte paletizarea si containerizarea.

Paletizare domenii de aplicare. Avantaje eficienţă economică.

Paletizarea este un procedeu de manipulare si depozitare care permite deplasarea si stivuirea uşoara, cu ajutorul unor utilaje adecvate, a mărfurilor grupate in unităţi de încărcătura.

Paletizarea trebuie conceputa ca un proces unitar, de la producător (furnizor) la consumator (unitate de desfacere), indiferent daca mărfurile trec sau nu printr-un depozit intermediar.

În practica, procesul de paletizare cuprinde faze de desfăşurare in interiorul întreprinderilor de producţie sau a depozitelor si activităţi intre aceste sau intre acestea si unităţi de desfacere (consumatori).

Paletizarea interioara constă in manipularea, depozitarea si transportul materialelor, semifabricatelor sau produselor grupate in unităţi de încărcătură, cu ajutorul paletelor in cadrul întreprinderilor, in procesul tehnologic, intre secţii, ateliere etc., inclusiv depozitele intermediare si depozitele de produse finite ale întreprinderilor producătoare.

Paletizarea exterioara consta din livrarea organizata a mărfurilor, in unităţi de încărcătura pe palete, către alte întreprinderi, depozite centrale, baze de aprovizionare, circuitul fiind indicat a fi prelungit până la locul de utilizare sau consum, in reţeaua de distribuţie.

În principiu, pentru a obţine o eficienta maxima, paletizarea exterioara presupune existenta, in prealabil, a paletizării interne, prin completarea si organizarea intr-un proces unic a celor doua forme, obţinându-se circuite integrate conform concepţiei logistice.

Avantajele paletizării sunt multiple si in condiţiile generalizării sistemului, ele se evidenţiază la toţi factorii procesului de vehiculare a mărfurilor : producători, transportatori, unităţii de depozitare, beneficiar.

Prin paletizare se obţine :

a. Creşterea vitezei de circulaţie a mărfurilor, materiale semifabricate si produse finite etc., intre locul de producţie si cel de utilizare, depozitare sau consum. Aceasta se datorează, pe de o parte,

posibilităţii mecanizării complete si eficiente a operaţiilor de încărcare - descărcare, încă din procesul de producţie, prin folosirea paletelor de diferite tipuri sau a containerelor ca dispozitive auxiliare tehnologice pentru transportul materiilor prime sau a semifabricatelor intre maşini, secţii, ateliere, depozite. Pe de alta parte, exista posibilitatea de constituire a unităţilor de încărcătura in momentul încleierii ciclului de fabricaţie si transportul acestora, fără fi fragmentate

pe parcurs, până la destinaţie, in producţie sau la desfacere in unităţile comerciale.

În cazul producerii mărfurilor pe linii de fabricaţie ce depăşesc cadenţa de 400 de obiecte pe ora, constituirea unităţilor de încărcătura se poate face semiautomat sau automat cu ajutorul unor instalaţii speciale de paletizare.

De asemenea, prin folosirea traficului combinat auto-cale ferata – naval – aerian la transportul mărfurilor paletizate, se asigura primirea mărfurilor de către beneficiari intr-un timp scurt, de obicei 24—48 ore de la expediţie, fără fragmentarea încărcăturii pe parcurs.

b. Elasticitatea funcţiei de depozitare printr-o mat buna folosire a spatiilor, in special pe verticala. În cazul primirii unei cantităţi mari de mărfuri, care depăşesc capacităţile de depozitare, pentru perioade scurte se pot adopta soluţii simple, datorita uşurinţei de a deplasa unităţi mari de încărcătura in timp relativ scurt si posibilităţii de combinare a diferitelor sisteme de depozitare (stivuire in bloc, depozitare pe stelaje). Se poate utiliza la maximum înălţimea încăperilor si, daca este necesar, chiar suprafeţele pe care in mod obişnuit nu se depozitează marfa.

Prin aceasta capacitatea de înmagazinare se poate mari temporar, fără a mat fi necesare improvizaţii ca, stivuirea sub cerul liber. Construcţii de şoproane, închirieri de spatii m afara întreprinderii etc., care, in general, conduc la pierderi materiale si cheltuieli suplimentare importante.

c. Păstrarea calităţii si integrităţii mărfurilor in întregul proces de manipulare, depozitare si transport prin reducerea numărului de manipulări, eliminarea manipulărilor care pot produce degradarea operaţii (azvârlire, trântire, frecare etc.) prin mecanizarea lucrărilor cu ajutorul unor utilaje caracterizate printr-o funcţionare lina, fără şocuri. Se evita, de asemenea, sustragerile ; unităţile de încărcătură fiind grupate, se asigura o protecţie sigura cu posibilitatea de verificare uşoara, in orice faza a procesului de transport si depozitare a conţinutului.